Veronica Calancea
Psihoterapeut
Stresul profesional cronic provoacă costuri estimative de peste 220 de milioane de dolari. Aproape 90 la sută dintre ele reprezintă pierderi de productivitate. Stresul, care se cristalizează sub formă de burnout, afectează una din 3 persoane active profesional. Specialiștii spun că se manifestă lent, discret și afectează starea de bine a omului, provocându-i daune mari sănătății.
Psihoterapeutul Veronica Calancea ne spune care sunt profesiile cu cel mai mare risc de burnout și cum putem preveni această formă de depresie.
Simptome
Primele simptome se observă atunci când nu mai putem face față activităților de la serviciu, nu putem oferi emoții pozitive celor din jur. Chiar și acasă omul pare obosit, simte că e nemulțumit de propria persoană. Nu oferă emoții și nu acceptă să le primească.
De fapt, este vorba de supra-oboseală. Când un specialist se angajează, încearcă să se dedice profesiei și să ofere cea mai bună calitate. De regulă, entuziasmul durează aproximativ 5 ani. Dacă ulterior nu este susținut de colegi, începe să sufere și nu se poate dezvolta în continuare.
Sindromul burnout se mai numește depresie în muncă. Angajatul nu mai poate oferi ceea ce a dat la început.
De asemenea, apare oboseala fizică, aproape cronică. Omul devine mai agresiv, mai impulsiv. Nu îi place nimic, relațiile cu colegii devin ostile, dispare dorința de a face ceea ce i se cere, simte că nu este suficient apreciat. Dacă altă dată se considera că burnout este doar sindromul șefilor, cercetările au arătat în timp că de depresie în muncă suferă mai mult angajații.
Oboseala cronică se asociază cu diverse tulburări somatice. Persoana poate avea dureri de cap, dureri ale articulațiilor, probleme cu vocea, cu vederea fără să i se găsească vreo problemă medicală. A doua etapă este cea de depersonalizare, când de la starea de entuziasm în muncă, omul ajunge la starea de cinism.
Apare, apoi etapa a treia și cea mai gravă - sentimentul de nerealizare. Persoana simte un eșec. În această stare, unele persoane, din nefericire, ajung să se sinucidă.
Burnoutul poate afecta persoane de orice vârstă. Chiar și cei tineri, care abia încep să muncească, pot trece prin asemenea depresii. Se întâmplă din cauză că adesea sunt suprasolicitați, lucrează fără pauze, nu au locuri de recreere, unde să mănânce, unde să-și schimbe hainele, etc. Toate duc la epuizare.
Dacă starea de epuizare durează mai mult de 20 de zile, angajatul trece în faza de oboseală cronică și există riscul să sufere de Burnout.
Cine sunt predispuși să facă Burnout?
Medicii, învățătorii, psihologii, asistenții sociali. O cercetare pe care am realizat-o acum 7 ani a arătat că printre cadrele medicale, de sindromul burnout suferă deopotrivă medicii și asistenții medicali. La fel e și cu bărbații și femeile. Totul este individual și depinde de vârstă și profesie.
Și șoferii de microbuz suferă de acest sindrom, ei trebuie să fie și foarte atenți la drum, și la pasageri, și să numere bani, și să dea rest. Asta îi epuizează psihic.
Asociația Balint a elaborat mai multe metode psihoterapeutice și psihologice, a organizat training-uri pentru a-i ajuta pe angajați să depășească starea de burnout și să conștientizeze ce li se întâmplă. Pentru a preveni arderea profesională, le facem seminare și angajaților tineri.
Angajații care suferă de Burnout au stări de anxietate, frustrare, probleme de relaționare în colectiv și chiar conflicte. Unii suferă și de sindromul mobing, când singuri caută să se certe cu cineva. În realitate, ei suferă de sindromul burnout.
Avem un număr mare de persoane care se confruntă cu acest sindrom, din 10 persoane, trei deja au sindrom de Burnout, de diferit nivel. Unii colegi spun că vin la serviciu ca la închisoare. Acest lucru înseamnă că, de fapt, omul este epuizat.
La femei burnoutul se manifestă prin epuizare emoțională, iar la bărbați – prin nerealizare. Bărbații nu-și arată emoțiile, ei lucrează cu mintea și trec de-odată la a treia etapă a arderii profesionale. Primii care observă aceste schimbări sunt membrii familiei.
Depresia face parte din a treia etapă a sindromului burnout, de aceea colegii de serviciu mai des observă că cel de alături are o stare de depresie, fără să știe că suferă de sindromul burnout.
Primul specialist la care ar trebui să se adreseze angajatul este psihologul, sunt unii chiar specializați pe acest segment.
Pentru a îmbunătăți situația, managerii ar trebui să-și laude angajații. Acest obicei este răspândit în Olanda. Angajatorii, la sfârșitul fiecărei zile de muncă, le mulțumesc subalternilor pentru ceea ce au făcut. Omul este apreciat zi de zi. Aprecierea se face de la egal la egal. Trebuie să fim atenți și cum îi spunem persoanei, în funcție de temperamentul acestuia.
E nevoie de concediu medical ca să reușească angajatul să se refacă?
Ar fi unul dintre momente necesare, doar că în Moldova sindromul burnout este egalat cu accidentul de muncă și nu este considerat boală profesională. În Moldova cei care suferă de sindrom burnout își iau concediu medical pentru o altă boală. Toamna și primăvara stările emoționale se acutizează. Tot în aceste perioade se acutizează și simptomele de burnout.
Sfatul medicului: Putem trece peste această stare, făcând sport, gândind pozitiv, mergând în concediu, organizându-ne munca în așa fel, încât ea să nu ne obosească. Este important ca angajații să-și facă orarul cât mai flexibil, să aibă grijă de alimentație, să doarmă suficient, să își dezvolte hobyurile și să fie susținuți de oamenii dragi.
