Apneea în somn, boala netratată la timp care duce la deces subit

Dr. Adrian Lupușor, neurolog, Centrul de somnologie al INN

Apneea în somn înseamnă oprirea fluxului de aer la nivelul nasului și gurii. A fiind lipsă, pnee – respirație. Se consideră că un om suferă de apnee, atunci când respirația se oprește mai mult de 10 secunde. Afecțiunea se împarte în două tipuri - obstructivă și centrală.

Apneea obstructivă apare în timpul somnului, când limba se relaxează și astupă căile aeriene. Apneea centrală are loc în timpul somnului profund, mai popular vorbind, când creierul se deconectează și organismul nu primește comanda că trebuie să respire. Cea mai frecventă însă este apneea obstructivă. Ea este cauzată în special de obezitate, iar la copiii mici - de adenoizi.

Simptome:

În cazul bolnavilor care suferă de apnee în somn, afecțiunea se manifestă prin trei simptome: somnolență, sforăit și stop respirator. Dacă un pacient înglobează aceste trei simptome putem spune cu certitudine că suferă de apnee.

Depistare:

Există trei gradații după care poate fi depistat nivelul apneii - grad ușor, moderat și sever. Toate acestea depind de numărul întreruperilor de respirație în timpul unei ore de somn.

De exemplu, un om a dormit 10 ore și respirația acestuia s-a oprit de 100 de ori. Dacă împărțim 100 la 10 ore, reiese că într-o oră de somn respirația omului s-a oprit de 10 ori. Norma este sub 5. Dacă un om are mai puțin de 5 apnei pe oră este o normalitate, de la 5-15 este grad ușor, 15-30 grad mediu și de la 30 și mai mult -  deja putem vorbi despre apnee de grad sever.

Un om cu multe apnei pe oră, va avea un somn perturbat, pentru că fiecare întrerupere de respirație va urma cu o mică trezire a creierului, pe care persoana nu o simte. De obicei, ele sunt trecute cu vederea. Însă, dacă facem polisomnografia, vom observa că somnul se întrerupe la un moment dat, după care revine. Astfel, oamenii nu dorm orele necesare de somn profund. A doua zi ei se trezesc obosiți, somnoroși, și, desigur, au un risc foarte mare de a face accidente rutiere.

Pe locul doi se situează patologiile cardiovasculare. De fiecare dată însă când persoana are o respirație dificilă, concentrația oxigenului în sânge scade. Când organismul sesizează deficitul de oxigen, el se pomenește într-o stare de stres și în sânge crește nivelul de adrenalină și noradrenalină. Când în sânge crește nivelul de adrenalină și noradrenalină, vasele se contractă, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Acești pacienți, adesea, fac hipertensiune arterială nocturnă sau matinală, sau tensiunea lor nu poate fi tratată cu medicamente. Inima începe să bată mai repede, de aceea acești oameni în timpul nopții fac aritmii cardiace și tot noradrenalina duce la creșterea glucozei în sânge. Deci, există trei patologii care sunt frecvent întâlnite la pacienții cu apnee în somn:

-Tensiune Arterială,

-Aritmiile cardiace,

-Diabetul zaharat.

De asemenea, apar alte dereglări endocrine, probleme de stomac, reflux gastroesofagian pe parcursul nopții. Capacitățile cognitive ale persoanelor care fac apnee în somn sunt mai diminuate, greu se concentrează și sunt mai puțin productivi la locul de muncă. Din cauza stărilor de somnolență, pacienții se confruntă și cu diverse depresii.

Diagnostic:

De cele mai multe ori pacienții nu simt că au această problemă. Ei află despre faptul că au apnee de la soț sau soție. De multe ori aceștia nu pot adormi din cauza sforăitului, dar și pentru că observă că partenerul nu respiră. Diagnosticul însă poate fi stabilit de cardiologi, pulmonologi, ORL-iști și neurologi.

Într-un final pacientul ajunge la medicul care se ocupă cu tulburările de somn. Este important ca el să facă poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia. Este vorba despre un dispozitiv, instalat pe timp de noapte, care înregistrează respirația la nivelul nasului, saturația sângelui cu O2 și un șir de alți parametri, după care se stabilește sigur dacă pacientul suferă de Sindromul apneii în somn, gradul și tipul acestuia

Este o procedură ambulatorie. În Moldova, pacientul este investigat la Centrul de somnologie din cadrul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, unde i se explică și cum să aplice dispozitivul. El pleacă cu el acasă, doarme cu el și a doua zi avem rezultatele obiective, stabilind în baza acestora metoda de tratament.

Exista si metode de screening, ca de exemplu testul Berlin, pe care îl putem găsi și pe internet, ce conține 5 întrebări în baza căruia putem stabili, dacă pacientul suferă de apnee în somn.

Tratament:

Pentru că majoritatea pacienților sunt obezi, tratamentul trebuie să înceapă în primul rând cu scăderea în greutate. Grăsimea se depune nu doar pe șolduri, burtă, dar și în limbă. Aceasta crește în volum, ocupând spațiul căilor aeriene. De asemenea, limba devine mai grea, iar mușchii mai slabi. Dacă omul slăbește, limba își revine la dimensiunile ei, nu este atât de grea și lasă spațiu pentru căile aeriene, astfel că respirația în timpul noptii se normalizează.

Însă prea puțini oameni reușesc să slăbească. De aceea, există așa numitul dispozitiv CPAP - un compresor care suflă aer cu presiune în căile aeriene superioare și care nu lasă limba să cadă, creând o pernă cu aer. Aerul este transmis către pacient prin intermediul unei măști, care este de obicei fixată pe nas. Există însă și pentru nas, și pentru gură. Pacienții care suferă de această boală acceptă masca cu mare ușurință și reușesc să doarmă foarte bine. Ea poate fi luată în chirie și aceasta costă aproximativ 900 de lei pe lună.

Medicul îi face pacientului doar planul de tratament și indică aparatul și presiunea necesară pentru acesta. Presiunea diferă de la un pacient la altul.

Netratată, maladia duce la agravarea tuturor simptomelor și patologiilor enumerate mai sus - somnolență, obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat, aritmiile cardiace, tulburările digestive etc. . Deși mai rar, se întâlnesc și cazuri de deces subit în somn. Riscul de moarte subită în somn crește spre dimineață și poate survine ca urmare a  infarctului de miocard.

Foarte mult contează și comorbiditățile sau maladiile asociate. Treizeci la sută dintre pacienți nu sunt obezi , dar suferă de apnee în somn. Ei fac sport, se alimentează corect, dar au apnee în somn. Riscurile pentru ei nu sunt atât de mari.

Există și pacienți care nu au probleme cu greutate, dar totuși suferă de apnee în somn. Se întâmplă celor care au modificări în anatomia  a feței, gâtului, cavității bucale, faringelui etc.. De exemplu, un gât lung, o mandibulă mai mare, o malocluzie dentară sau hipertrofia tonsilelor palatine pot duce la apariția apneelor în somn.

Apneea în somn poate apărea la orice vârstă. Și copiii suferă de această afecțiune. Problema ține însă strict de afecțiuni ale cavității nazale sau faringiene. Acum însă există și foarte mulți copii obezi, la care apneea în somn se va dezvolta dupa modelul adulților.

Nu există date statistice privind numărul moldovenilor care suferă de apnee în somn, dar dacă ar fi să se extrapolăm datele europene, ar fi 2% femei și 4% bărbați. Bărbații sunt predispuși la apneea în somn mai mult decât femeile, din cauza constituției corpului. Cel mai des ei suferă de obezitate cervicală, atunci când grăsimea se adună în jurul gâtului. După 30 de ani aceste 4% cresc până la 24 în cazul bărbaților. Femeile ajung să sufere mai mult de de apnee după instalarea menopauzei.

Sfatul medicului: Pentru că problema este legată de obezitate, în primul rând, aș recomanda ca toți să-și cunoască indicele de masă corporală. Un indice de masă corporală admisibil trebuie să fie între 18-25. De la 25 la 30 înseamnă supraponderabilitate, mai mult de 30 - obezitate. Este important ce și când mâncați și câtă mișcare faceți.

O altă cauză ar putea fi alcoolul si medicamentele sedative. Mulți pacienți care deobicei doar sforăie, în cazul cand consumă alcool sau medicamente sedative seara, pot face și apnee în somn, ca urmare a relaxării mușchilor faringelului și limbii. Deci, persoanele care sforăie, sau care prezintă apnee în somn trebuie să evite alcoolul și medicamentele sedative înainte de somn. De asemenea, țineți cont de cei trei indici - somnolență, sforăit și stop respirator. Imediat ce ați observat aceste simptome este necesar să vă adresați unui specialist în somnologie.

 

La Inceput