Copilul poate veni pe lume prin două căi: fie în urma nașterii naturale, fie prin intervenție chirurgicală - cezariană. Scopul ambelor metode este nașterea copilului în siguranță. În unele cazuri, potrivit indicațiilor medicale, este prescrisă nașterea prin intervenție chirurgicală cezariană, deoarece nașterea pe cale vaginală este prea riscantă. Află în continuare care este definiția nașterii pe cale naturală și a intervenției cezariene, când este indicată cea din urmă și care sunt punctele pro și contra ale ambelor tipuri de naștere.
Ce este nașterea naturală și cea prin intervenție chirurgicală cezariană?
Nașterea pe cale naturală reprezintă nașterea pe cale vaginală care poate fi realizată cu sau fără medicamente anti-dolore sau alte intervenții medicale. Potrivit specialiștilor Clinicii din Cleveland, în acest caz perioada de internare în spital durează un timp scurt, iar perioada de recuperare este mai mică. Unele femei vor naște fără nicio intervenție medicală, în timp ce altele vor avea nevoie de un tip sau altul, precum:
- Pitocină (oxitocină sintetică) pentru a induce travaliul;
- Episiotomie (intervenție chirurgicală) pentru a permite copilului să treacă prin căile de naștere fără a-l traumatiza;
- Amniotomia sau ruperea artificială a membranelor amniotice (ruperea artificială „a apelor”);
- Aplicarea forcepsului sau extracția prin vacuum.
Nașterea prin intervenția chirurgicală cezariană este o metodă chirurgicală de extragere a copilului din uter, atunci când nașterea pe cale vaginală nu este indicată sau este refuzată de mamă. Aceasta poate fi atât planificată, cât și indicată medical.
Când este indicată intervenția cezariană?
Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie descrie următoarele cazuri în care această indicație este necesară:
- Îngrijorări medicale pentru viața copilului;
- Sarcina cu mai mult de un copil;
- Probleme la nivelul placentei;
- Travaliul nu începe în timpul preconizat;
- Copilul este masiv;
- Patologii sau infecții materne, precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat.
Nașterea pe cale naturală
- PRO pentru mamă:
Etapele travaliului și nașterea vaginală reprezintă un proces lung și anevoios pentru mamă, însă printre beneficiile acestuia se numără aflarea pentru o perioadă mai scurtă în spital și recuperarea mai rapidă.
În mod tipic, majoritatea femeilor se află în spital după asemenea naștere între 24 și 48 de ore.
Femeile care nasc pe cale naturală evită intervențiile chirurgicale majore și riscurile asociate lor, precum sângerările, infecțiile, cicatricile, reacțiile adverse la anestezie și durerile prelungite.
În plus, pentru că femeia va fi mai puțin afectată de operație, ea va putea să își strângă copilul la piept și să îl alăpteze mai devreme.
- CONTRA pentru mamă:
În procesul nașterii naturale există riscul traumatizării țesuturilor și a pielii în jurul vaginului. Dacă întinderea și traumatizarea este severă, femeia va putea avea nevoie de suturi sau acest proces ar putea provoca slăbirea sau leziuni ale mușchilor pelvieni care îi controlează procesele de urinare și defecație.
Unele studii au depistat că femeile care au născut pe cale naturală au un risc mai mare pentru incontinența urinară și fecală decât cele care au născut prin intervenție cezariană. De asemenea, acestea ar putea avea incontinență urinară în timp ce râd, tușesc sau strănută.
După nașterea vaginală femeile experimentează și o durere continuă în perineu, în zona dintre vagin și anus.
Cu toate acestea, în raportul Organizației Mondiale a Sănătății intitulat „Intervenția cezariană sau nașterea vaginală în secolul 21”, se menționează că doar 10% din femeile care nasc pe cale naturală experimentează incontinență urinară de la moderată la severă, comparativ cu 5% dintre femeile care au suportat intervenția chirurgicală cezariană.
Îngrijirea postpartum: află la ce să te aștepți după o naștere naturală.
- PRO și CONTRA pentru copil
Unul dintre cele mai mari avantaje este că bebelușul născut pe cale naturală va avea un contact mai timpuriu cu mama sa și va fi alăptat mai devreme comparativ cu bebelușul născut prin intervenție chirurgicală cezariană.
În timpul nașterii pe cale vaginală mușchii implicați în proces vor elimina cu o probabilitate mai mare lichidele din plămânii bebelușului, ceea ce îi va asigura copilului o probabilitate mai mică să sufere de maladii respiratorii după naștere.
De asemenea, copiii născuți pe cale naturală contactează mai devreme cu microflora vaginală a mamei, ceea ce le asigură un sistem imun mai puternic și le protejează mai bine tractul intestinal.
Potrivit raportului OMS menționat anterior, privarea copilului de acest proces poate avea un efect negativ asupra metabolismului și funcției imune a acestuia mai târziu în viață.
Printre punctele contra este îngrijorarea că atunci când copilul este mai mare, acesta poate fi traumatizat în procesul de naștere, ceea ce poate rezulta cu vânătăi la nivelul scalpului sau clavicule fracturate, potrivit Școlii de Medicină din Stanford.
Nașterea prin intervenție chirurgicală cezariană
- PRO pentru mamă
În cazul în care femeia este eligibilă pentru a naște pe cale naturală, atunci ea nu are prea multe beneficii de pe urma intervenției chirurgicale cezariene.
Cu toate acestea, dacă femeia știe că va avea nevoie de intervenție chirurgicală cezariană, aceasta poate fi programată din timp, făcând-o mai convenabilă și mai ușor de prezis, decât nașterea pe cale vaginală în cazul căreia este nevoie de un travaliu îndelungat și anevoios.
- CONTRA pentru mamă
Femeile care suportă intervenție chirurgicală cezariană trebuie să stea în spital o perioadă mai îndelungată de timp – între 2 și 4 zile comparativ cu cele care au născut pe cale naturală. În plus, în acest caz femeile suportă o perioadă mai îndelungată dureri în zona inciziei și au un risc mai mare pentru infecții sau traumatizări a vezicii urinare sau a intestinului.
Un reviu literar medical a concluzionat că femeile care nasc în urma intervenției chirurgicale cezariene încep să alăpteze mai târziu, decât femeile care nasc pe cale naturală.
Reabilitarea după intervenție poate fi, de asemenea, prelungită din cauza durerilor și a disconfortului în abdomen. În mod tipic aceasta durează până la 2 luni.
Femeile au o probabilitate de deces de trei ori mai mare în timpul intervenției chirurgicale cezariene comparativ cu cea vaginală din cauza posibililor trombi sanguini, infecții și complicații după anestezie potrivit unui studiu francez.
Odată ce femeia a avut naștere prin intervenție cezariană, cel mai probabil următoarele nașteri vor fi la fel. De asemenea, aceasta ar putea avea mai frecvent complicații în timpul sarcinii, precum anormalități ale placentei și ruptură uterină de-a lungul inciziei efectuate la intervenția cezariană anterioară. Riscul problemelor la nivelul placentei se mărește cu fiecare intervenție cezariană suportată.
- PRO și CONTRA pentru copil
Copiii născuți prin intervenție cezariană au un risc mai mare pentru maladii respiratorii la naștere și în copilărie, precum astmul bronșic.
Din motive cunoscute mai puțin în prezent, potrivit unor studii, copiii născuți prin intervenție cezariană au un risc mai mare să devină obezi la vârsta de adult. O explicație posibilă ar fi că mamele obeze sau care suferă de diabet zaharat au o probabilitate mai mare să nască prin intervenție medicală cezariană.
Potrivit raportului OMS, în țările în care există mai multe nașteri prin intervenție cezariană riscul morbidității și mortalității infantile (a copiilor după naștere) este mai mare decât în țările în care sunt mai frecvente nașterile pe cale naturală.
Deși nașterile prin metoda cezariană au un șir de indicații medicale care pot salva viața mamei și a copilului, în secolul 21 acestea au devenit mai frecvente (peste 15% din numărul total de nașteri, cifră preconizată de autorități), iar în unele cazuri aplicarea acestora nu este argumentată. În timp ce aceste intervenții implică un șir de riscuri și costuri economice mai mari, Organizația Mondială a Sănătății face un apel către medici și femei pentru a încuraja nașterea pe cale naturală atunci când sunt întrunite toate criteriile necesare.
Sănătate să aveți!
healthline.com, euro.who.int, livescience.com
