Consumul unei diete vegane timp de opt săptămâni este asociat cu reducerea vârstei biologice estimate pe baza nivelurilor de metilare a ADN-ului, un tip de modificare chimică a ADN-ului cunoscută sub numele de modificare epigenetică, transmite News Medical. Aceasta modifică expresia genelor, dar nu ADN-ul în sine. Cercetările anterioare au arătat că nivelurile crescute de metilare a ADN-ului sunt legate de îmbătrânire. Aceste concluzii provin dintr-un mic studiu controlat randomizat, realizat pe 21 de perechi de gemeni identici adulți, și au fost publicate în BMC Medicine.
Cercetătorii Varun Dwaraka, Christopher Gardner și colegii lor au investigat efectele moleculare ale unei diete vegane pe termen scurt. Ei au instruit o jumătate din fiecare pereche de gemeni să consume o dietă omnivoră timp de opt săptămâni, care a inclus între 170 și 225 de grame de carne, un ou și o porție și jumătate de lactate zilnic, în timp ce cealaltă jumătate a urmat o dietă vegană pentru aceeași perioadă.
Eșantionul a fost alcătuit în proporție de 77% din femei, cu o vârstă medie de 40 de ani și un indice de masă corporală mediu de 26 kg/m². În primele patru săptămâni ale studiului, participanții au consumat mese pregătite pentru ei, iar în următoarele patru săptămâni, și-au pregătit singuri mesele, după ce au primit cursuri de nutriție de la educatori sanitari.
Autorii au investigat impactul dietei asupra nivelurilor de metilare a ADN-ului prin analizarea probelor de sânge colectate de la participanți la începutul studiului, în săptămâna a patra și în săptămâna a opta. Ei au utilizat aceste niveluri de metilare a ADN-ului pentru a deduce vârsta biologică a participanților și a sistemelor lor de organe.
Până la sfârșitul studiului, autorii au observat scăderi ale estimărilor vârstei biologice – cunoscute sub denumirea de ceasuri epigenetice ale îmbătrânirii – la participanții care au urmat o dietă vegană, dar nu și la cei care au urmat o dietă omnivoră. De asemenea, au constatat scăderi ale vârstei biologice a inimii, hormonilor, ficatului și sistemelor inflamatorii și metabolice la participanții care au urmat o dietă vegană, dar nu și la cei care au urmat o dietă omnivoră, timp de opt săptămâni. Autorii subliniază că nu este clar în ce măsură diferențele observate între participanții cu diete diferite pot fi atribuite strict compoziției alimentare.
Ei observă că participanții care au urmat o dietă vegană au pierdut în medie cu două kilograme mai mult decât cei care au urmat o dietă omnivoră, din cauza diferențelor în conținutul caloric al meselor furnizate în primele patru săptămâni ale studiului. Ei sugerează că aceste variații de pierdere în greutate ar fi putut contribui la diferențele observate în vârsta epigenetică între cele două grupuri. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a investiga relația dintre compoziția dietei, greutate și îmbătrânire, în plus față de efectele pe termen lung ale dietelor vegane.
