Alergia alimentară apare atunci când sistemul imunitar „crede” că o anumită proteină din mâncare este un agent „străin” și luptă cu ea. Altfel spus, alergia alimentară este un răspuns anormal la mâncare care este declanșat de o reacție specifică în sistemul imunitar și se manifestă prin simptome adesea caracteristice.
Alergia nu trebuie confundată cu intoleranța la mâncare care este și ea un răspuns anormal, iar simptomele pot semăna cu cele ale alergiei alimentare. Totuși, intoleranța alimentară este declanșată de câteva mecanisme diferite care sunt distincte de reacția imunologică responsabilă de alergia alimentară.
Cei care se confruntă cu alergii alimentare trebuie să le identifice mai întâi și să le combată deoarece aceste reacții pot cauza boli devastatoare și, în rare cazuri, moartea.
Care sunt simptomele alergiei alimentare?
Simptomele alergiei alimentare diferă, acestea variind chiar în cazul aceleiași persoane la expuneri repetate la acelaşi alergen. Reacţiile alergice pot varia în ceea ce priveşte severitatea, timpul de apariţie şi pot apărea după ce alimentul a fost deja consumat.
Simptomele cele mai frecvente include iritaţia pielii, eczeme, urticarie şi simptome gastrointestinale cum sunt greaţa, diareea şi voma. Strănutul, rinoreea şi respiraţia scurtă şi rapidă pot apărea, de asemenea, în caz de alergie. La unii indivizi pot apărea reacţii mult mai severe şi anume anafilaxia.
Ce este anafilaxia?
Anafilaxia are loc în cazuri mai rare, dar este potenţial fatală în condiţiile în care diferite părţi ale organismului suferă reacţii alergice. Acestea pot include: mâncărimi, urticarie, edem glotic (umflarea gâtului), respiraţie dificilă, scăderea tensiunii arteriale şi stare de inconştienţă. Simptmele apar de obicei rapid, uneori în câteva minute de la expunerea la alergen şi poate ameninţa viaţa. Dacă apare anafilaxia sunt necesare îngrijiri medicale imediate. Tratamentul standard de urgenţă este înjecţia cu adrenalină pentru deschiderea căilor respiratorii.
Am oare alergie alimentară?
Majoritatea oamenilor care au o sensibilitate la anumite alimente, ceea ce este de fapt intoleranţa alimentară. Puţini sunt cei care au alergie alimentară adevărată care implică sistemul imun. Conform datelor Institutului American de Sănătate, 5 milioane de americani (5-8% dintre copii şi 1-2% dintre adulţi) au alergie alimentară adevărată.
Cum se numesc celelalte reacţii sau sensibilităţi la alimente?
Celelalte reacţii sau sensibilităţi la alimente se numesc intoleranţă alimentară şi idiosincrazie alimentară. În general intoleranţa alimentară şi idiosincrazia alimentară sunt localizate, sunt temporare și prezintă foarte rar pericol pentru viață, spre deosebire de alergia alimentară care poate duce chiar la deces.
Alergiile alimentare se întâlnesc mai frecvent la copii decât la adulţi. Se estimează că 8 la sută în cazul copiilor şi 5 la sută în cazul adulţilor au astfel de alergii. Alergiile alimentare apar în special la persoanele care au o tendinţă moştenită de a dezvolta reacţii alergice. Alergia la laptele de vacă, ouăle de găină și nuci se întâlnesc cel mai frecvent. Totodată, studiile arată că alergia alimentară este mai des remarcată la bolnavii cu urticarie (63%), dermatită atopică (48%), polinoze (45%), astm bronşic (15%) şi rinite alergice.
Alimente și riscul de a provoca alergie alimentară:
RISC ÎNALT
Lapte de vaci, peşte, crustacee, ou, carne de găină, căpşune, zmeură, coacăză neagră, mure, poamă, ananas, pepene galben, curmale, rodie, citrice, ciocolată, cafea, cacao, nuci, miere, ciuperci, muştar, tomate, morcov, sfeclă, ţelină, grâu, secară.
RISC MEDIU
Carne devită, carne de iepure, cartofi, mazăre, piersici, caise, coacăză roşie, banană, ardei verde, porumb, hrişcă, afine, orez, măcieş.
RISC SCĂZUT
Produse lactate, carne de miel, dovlecei, ridiche neagră, dovleac, mere galbene şi verzi, coacăză albă, agriş, prune, pepene verde, migdale, castraveţi, mărar, pătrunjel.
Principalii alergeni alimentari
Laptele de vacă - conţine cinci alergeni (principalii fiind, β – lactoglobulina şi cazeina, iar celelalte: α – lactoglobulina, albumina şi gamaglobulinele);
Oul - alergenii majori se conțin în albuşul de ou şi sunt reprezentați de ovalbumine şi ovomucoide. Este interesant faptul că gălbenuşul de ou conţine proteine asemănătoare cu cele din albuşul de ou, dar în cantităţi mai mici, ceea ce impune ideea că o dietă de excludere presupune eliminarea oului în totalitate. Nu există diferenţiere în ceea ce priveşte oul de găină, raţă, gâscă. Sensibilitatea la ou este extrem de puternică, doar unele urme de acest produs ar putea declanșa șoc anafilactic.
Peştele - alergenii din alimentul peşte sunt constituiţi din ţesut muscular.
Crustaceele - sensibilitatea la crustacee nu este frecventă, dar este severă și poate produce urticarie, astm şi chiar şoc anafilactic.
Carnea - carnea de porc este puternic alergenică: alergenii rezistă la fierbere şi prăjire. Majoritatea manifestărilor sunt declanşate de mezeluri şi afumături, reprezentând pseudoalergii cauzați de histamina prezentă în cantităţi mari.
Arahidele - sunt puternic alergenice și pot duce la șoc anafilactic. Riscul alergiilor cauzate de arahide crește dacă acestea se conțin în alte alimente. Alergenii se regăsesc şi în untul de arahide.
Glutenul - alergenul major din gluten este gliadina.
Nucile - (funduc, nucile de Brazilia, anacarde, fistic, migdale, nucă de cocos, nuci de pin şi nuc) sunt puternic alergenice și pot provoca șoc anafilactic.
Reactivitatea încrucișată
Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau înrudite într-un anumit fel. Acest fenomen se numește reactivitate încrucișată. Dacă o persoană este alergică la creveți, ea poate fi alergică și alte crustacee, cum ar fi crabii. De asemenea, în cazul alergiei la arahide, aceasta se poate manifesta și la consumul de mazăre, fasole.
Tratament
În general, tratamentul optim pentru alergiile alimentare este evitarea alimentelor care generează alergia. Când acest lucru nu este posibil, se administrează antihistaminice în cazul alergiilor ușoare și medicamente ce se regăsesc în trusa de prim ajutor pentru alergii, în cazul reacțiilor severe.
Acordați o atenție special copiilor! Un copil care face alergii alimentare severe poate dezvolta o reacție anafilactică amenințătoare pentru viață, chiar la cantități infime de alergen. Copiii pot avea simptome ușoare în primele minute după ingerarea alergenului, dar pot dezvolta simptome severe între 10 și 60 de minute. Ei ar trebui sa fie ținuți sub observație în spital cel puțin patru ore după apariția unei reacții alergice.
