Este sezonul bolilor diareice acute. Care sunt cele mai periculoase și cum să ne protejăm

Bolile diareice acute (BDA) sunt un grup de maladii transmise prin intermediul a trei căi: alimentar, hidric și habitual. Din acest grup cea mai periculoasă este holera, urmată de febra tifoidă.

Potrivit datelor Agenției Naționale de Sănătate Publică în Republica Moldova din anul 2000 nu au fost înregistrate cazuri de holeră, iar ultimele cazuri de import de febră tifoidă a fost înregistrate acum trei ani. Cel mai afectat grup de vârstă sunt copiii până la 17 ani, iar în perioada iunie-septembrie, crește numărul îmbolnăvirilor prin BDA. Potrivit șefului secției supraveghere epidemiologică a bolilor diareice acute, Ion Bîrca, 60,9% dintre cazurile de BDA revin copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani, iar în ultimele cinci luni situația epidemiologică privind bolile diareice acute este stabilă. „Morbiditatea este în descreștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. În săptămâna precedentă avem o stabilizare a cazurilor de BDA, iar copiii de la 0-17 ani se pot îmbolnăvi cel mai des”.

Specialistul ne atenționează că în niciun bazin din Chișinău, calitatea apei nu corespunde standardelor. „În fiecare a treia probă colectată din bazinele acvatice și râuri, atât din Chișinău, cât și din țară a fost depistat vibrionul holeric neaglutinabil și entero-bacterii patogene, de aceea scăldatul este stric interzis. În acest moment există anumite riscuri de agravare a BDA din cauza temperaturilor crescute, inundațiilor din ultimele săptămâni, scăldatul în bazinele deschise, care nu sunt amenajate și în locurile interzise”, spune acesta.

De la începutul acestui an au fost depistate 8 izbucniri de grup, toate fiind cu cale alimentară de transmitere. În cinci cazuri a fost depistat stafilococul aureus, iar în 3 salmonella, ne mai anunță epidemiologul.

De asemenea, specialistul recomandă să cumpărăm produsele alimentare doar din locurile autorizate, fructele și legumele să le spălăm foarte bine înainte de preparare și să respectăm regulile de igienă personală.

Cauzele principale care conduc la infectarea cu boli diareice acute sunt:

-nerespectarea igienei personale mai ales în instituţiile pentru copii şi adolescenţi;

-neasigurarea efectuării măsurilor antiepidemice primare;

-nerespectarea regulilor pregătirii şi păstrării produselor alimentare;

-neaprovizionarea populaţiei, mai ales din zonele rurale, cu apă potabilă de calitate.

Cele mai comune semne clinice ale BDA pot fi grupate în:

-sindromul diareic: scaune diareice cu diferite aspecte patologice,

-sindromul infecţios: febră, frisoane, cefalee, mialgii generalizate, stare generală alertată,

-sindrom dispeptic: greţuri, vărsături alimentare,

-sindrom dureros abdominal: crampe abdominale, colici, dureri difuze nesistematizate,

-sindrom de deshidratare acută de diverse grade: deshidratare uşoară (gradul I) asociată cu: sete moderată, tahicardie; deshidratare medie (gradul II), care se manifestă prin: sete intensă, tahicardie, puls slab, hipotensiune, oligurie; deshidratarea severă (gradul III), în cadrul căreia se asociază tulburările cardiovasculare, oligoanuria, precum şi tulburări de conştiinţă (obnubilare, comă).

-sindromul de gastroenterită, constă în scaune lichide frecvente, dureri abdominale difuze, greţuri, vărsături febră;

-sindromul holeriform apare ca o diaree apoasă, cu scaune lichide abundente. Semnele de deshidratare se instalează rapid şi sunt extreme de grave.

-sindromul dizinteric constă din scaune emise repetat, însoţite de colici abdominale şi tenesme (senzație dureroasă produsă de iritarea și contracția sfincterelor anale sau vezicale), vărsături, febră.

Metode de prevenire:

- evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate;

- asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4 - 8º C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 - 3 ore de la preparare (refrigerare);

- consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider;

- în cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70º C; 
- evitarea contactului între alimentele ne-preparate şi cele preparate;

- spălarea repetata a mâinilor, nu numai după utilizarea toaletei şi înainte de masă; 
- menținerea curăţeniei tuturor suprafeţelor bucătăriei (paviment, mese de lucru); 
- evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mâinilor/degetelor;

- spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor; 
- păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor; 
- asigurarea condiţiilor necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau animale;

- folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru prepararea alimentelor şi consumul uman. O atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;

- fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabilă ce sunt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor; 
- evitarea consumării alimentelor vândute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;

- fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.

Sursa foto: 
www.be-healthy.ro
La Inceput