Mișcările bruște în timpul somnului, de obicei, precedate de o senzație de cădere, sunt experimentate de aproximativ 70% din populația globală în cursul vieții lor. În general, acest fenomen este inofensiv, cu toate că în unele situații poate cauza anxietate sau dificultăți în adormire. Trebuie să fim conștienți că tresările în somn pot fi confundate cu condiții medicale mai grave care implică convulsii, și dacă apar și alte simptome însoțitoare, se recomandă consultarea unui medic, scrie CNN.
Cum se manifestă tresăririle (miocloniile hipnagogice) în timpul somnului?
Miocloniile hipnagogice reprezintă reacții musculare involuntare care au loc în timpul tranziției către somn. Ele sunt asociate cu faza de somn numită REM (este una dintre cele două faze principale ale ciclului de somn, cealaltă fiind somnul non-REM. SOMN REM este caracterizat prin activitatea electrică intensă a creierului, mișcări rapide ale ochilor, ritm cardiac accelerat și relaxare completă a mușchilor scheletici) și apar în general înainte de intrarea efectivă în această fază.
În timpul acestei tranziții, organismul natural paralizează temporar mușchii membrelor pentru a facilita un somn odihnitor. Cu toate că nu se cunoaște cu certitudine cauza exactă a miocloniilor hipnagogice, o teorie comună sugerează că creierul ar putea interpreta greșit începutul acestei paralizii ca pe un semnal de alarmă sau pericol, ceea ce duce la declanșarea involuntară a unei contracții musculare puternice, ca și cum ar fi un avertisment.
„Din punct de vedere medical, tresăririle sunt un tip de miclonie, care este o mişcare rapidă şi involuntară a muşchilor. Un exemplu clasic de miclonie este sughiţul”, a menționat doctorului Raj Dasgupta, expert în somn asociat cu Universitatea Southern California.
Senzatia de prabusire urmata de o tresarire puternica este cea mai comuna, dar nu singura. Unele persoane pot experimenta zgomote asurzitoare, similare unei explozii, sau pot observa lumini stralucitoare sau chiar pot avea halucinatii. Alti indivizi au descris aceste senzatii ca fiind similare unor descarcari electrice.
„Tresăririle pot fi confundate uneori cu nişte convulsii. Deşi sunt asemănătoare, există diferenţe. Convulsiile sunt simptome grave care au ca sursă o afecţiune. Tresăririle în somn, pe de altă parte, sunt un fenomen inofensiv care nu au ca sursă o afecţiune. Sunt doar supărătoare, mai ales dacă ne împiedică să adormim”, a mai spus Raj Dasgupta.
Potrivit recomandărilor medicilor, este necesar să căutăm asistență medicală doar în cazul în care tresările în somn cauzează leziuni, cum ar fi mușcarea limbii sau a buzelor, sau dacă sunt însoțite de udarea patului. Aceste manifestări pot fi indicative pentru afecțiuni medicale și nu ar trebui ignorate ca simple „sughițuri” ale corpului.
Totuși, chiar și acele tresăriri aparent inofensive în somn pot deveni mai frecvente sau intense din cauza factorilor legați de stilul de viață. Ele au fost raportate mai des la persoanele care consumă alcool sau cafea înainte de culcare sau care trec prin stări de anxietate. În unele cazuri, anxietatea poate fi generată chiar de teama de a experimenta tresăriri în somn.
„Anxietatea și oboseala pot crește șansele de a experimenta aceste tresăriri, ceea ce poate declanșa un cerc vicios, contribuind la insomnie și la lipsa somnului.", a explicat doctorul.
Pentru a minimiza apariția tresăririlor în timpul somnului, Raj Dasgupta recomandă urmarea principiilor de „igienă a somnului”.
- Reducerea consumului de cafeină pe parcursul zilei, în special în timpul după-amiezii și serii, poate îmbunătăți calitatea somnului și, implicit, reduce riscul de tresăriri
- Același principiu se aplică și în cazul consumului de alcool. Deși alcoolul poate induce somnolență inițial, acesta poate perturba somnul ulterior după ce este procesat de organism, crescând șansele de trezire în timpul nopții. De asemenea, corpul poate resimți o oboseală crescută, ceea ce poate spori vulnerabilitatea la manifestarea tresăririlor.
Raj Dasgupta subliniază, de asemenea, că practicarea meditației poate fi de ajutor.
Modalități eficiente de a adormi:
- să te concentrezi pe respirație. Acest lucru implică, în general, exerciții care promovează o respirație lentă și profundă, conform afirmelor specialistului.
- să păstrezi un orar de somn constant, chiar și în weekend sau în perioada de vacanță, pe cât posibil.
- să eviți expunerea la ecranele cu lumină intensă înainte de culcare. Acest tip de lumină puternică emisă de televizoare, computere sau telefoane poate menține starea de trezie atunci când ar trebui să te pregătești pentru somn.
Raj Dasgupta subliniază că o igienă bună a somnului este cu atât mai importantă pe măsură ce înaintăm în vârstă, deoarece adormirea poate deveni mai dificilă în timp.
CNN.com
