Autismul sau tulburările spectrului autist reprezintă o patologie a dezvoltării care influențează modul copilului de a se comporta, a interacționa cu cei din jur și a comunica. Această afecțiune este denumită „spectru” din cauza varietății de semne și comportamente, diferite în intensitate, pe care le poate cuprinde. Deși această diagnoză poate fi stabilită la orice vârstă, cel mai frecvent se întâmplă până la 2 ani de viață. Totodată, cu cât mai rapid acest lucru se întâmplă, cu atât mai ușoare sunt consecințele, iar copilul poate fi învățat să facă față provocărilor din mediul ambiant, îmbunătățindu-i limbajul și capacitatea de interacțiune cu cei din jur. Află în continuare care sunt semnele timpurii ale autismului, pentru primele 18 luni de viață și ce comportamente trebuie să te pună în gardă.
Când încep să apară primele semne ale autismului?
În general, copilul va manifesta primele semne ale autismului între 12 și 24 de luni. Cu toate acestea, semnele pot apare și în afara acestor limite stabilite.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA menționează că primele semne ale autismului se pot manifesta după vârsta de 9 luni. Cu toate acestea, Fundația Științelor Autismului (Autism Science Foundation) subliniază că semnele autismului își pot face apariția începând cu 2 luni de viață.
Află cele mai frecvente mituri despre autism.
Care sunt semnele autismului la nou-născuți?
Diagnosticarea autismului este provocatoare, deoarece afecțiunea se manifestă diferit la cei care suferă de ea. Nou-născuții pot atinge standardele dezvoltării la etape ușor diferite, chiar dacă nu au patologii asociate.
Cu toate acestea, unele semne ar putea indica la faptul că cel mic suferă de autism. Printre ele se numără:
Contact vizual deficitar și lipsa atenției comune
Atenția comună se referă la situația în care două persoane își focusează atenția asupra aceluiași obiect, după care unul îl alertează pe altul despre acesta, utilizând semnele comunicării non-verbale. De exemplu, părintele sau educatorul va arăta copilului spre o jucărie și-i va povesti despre ea, iar copilul va privi ulterior la aceasta. Atenția comună este o modalitate fundamentală de a interacționa cu cei din jur.
Potrivit unui studiu din 2016, după vârsta de 9 luni copilul ar trebui să fie capabil să realizeze un contact vizual și să își focuseze atenția asupra obiectului la care îi arată îngrijitorul sau părintele său.
Pe de altă parte, copiii cu autism găsesc dificilă interacțiunea socială, ignorând persoana sau obiectul spre care li se indică.
Nu răspund la propriul nume
Potrivit CDC, copiii ar trebui să fie capabili să răspundă la propriul nume după vârsta de 6 luni. Totodată, copiii care suferă de autism sunt incapabili să răspundă la propriul nume chiar și după 9 luni de viață.
Dificultăți în comunicarea non-verbală
După vârsta de 9 luni, potrivit CDC, copiii trebuie să arate la un obiect sau altul din împrejurarea lor. Tot atunci ei ar trebui să fie capabili să reproducă sunetele din mediul înconjurător, dar și gesturile altor persoane.
Un studiu din 2018 demonstrează că copiii autiști, la vârsta de 18 luni, arată la obiectele din mediu mai puțin decât copiii sănătoși. Astfel, insuficiența comunicării non-verbale poate indica la un retard în dezvoltarea limbajului.
Cum să îți încurajezi copilul să vorbească - sfaturi și precauții.
Expresii mimice limitate
Spre 4 luni de viață copilul este capabil să copieze expresiile faciale ale celor din jur, asemenea zâmbetului sau a încruntării. De asemenea, acesta ar trebui să zâmbească spontan și să cunoască exact cum să le dea de știre celor din jur că este trist. La 6 luni copilul este conștient de emoțiile celor din jur, răspunzând corespunzător acestora.
Un copil autist, de cealaltă parte, nu recunoaște emoțiile și nu este capabil să răspundă corespunzător la acestea. El poate răspunde la unele mimici sau expresii care fac parte din experiența lui, într-un mod necorespunzător.
Retard în limbajul utilizat
Spre vârsta de 1 an copilul trebuie să fie capabil să rostească 1-3 cuvinte separate și să încerce să copie cuvintele celor din jur.
Institutul Național pentru surditate și alte tulburări de comunicare din SUA menționează că un autist poate avea dificultăți în dezvoltarea abilităților de comunicare și înțelegerea mesajelor transmise de cei din jur. Potrivit estimărilor, aproximativ 40% dintre autiști nu vorbesc deloc.
Regresie
Regresia înseamnă că copilul pierde abilitățile pe care le-a avut anterior, precum comunicarea non-verbală sau interacțiunea socială. Un studiu din 2015 a constatat că o treime dintre copiii cu autism își pierd abilitățile dobândite spre vârsta preșcolară.
Semnele autismului la vârsta de 2 luni
Potrivit Fundației Științelor Autismului, părintele trebuie să discute cu medicul dacă la această vârstă copilul:
- NU răspunde la sunetele tari;
- NU urmărește obiectele în mișcare;
- Nu zâmbește celor din jur;
- NU aduce palmele către gură;
- NU ține capul sus atunci când este culcat pe burtă sau când stă ridicat.
Semnele la vârsta de 4 luni
Părintele trebuie să discute cu medicul dacă la 4 luni copilul NU:
- Ține capul ferm;
- Emite sunete;
- Aduce obiecte spre gură;
- Împinge cu picioarele în jos, atunci când picioarele îi sunt așezate pe suprafețe dure;
- Mișcă ambii ochi în orice direcție.
Semnele la 6 luni
Este necesar să apelezi după ajutor medical, dacă cel mic este deosebit de rigid și:
- NU ajunge la obiectele pe care le dorește;
- NU demonstrează afecțiune față de părinți sau îngrijitori;
- NU răspunde la sunetele din jur;
- NU scoate sunete vocale;
- NU râde.
Semnele la 9 luni
Ar trebui să te aștepți ca un copil sănătos de 9 luni să fie capabil să:
- Privească în direcția spre care arată o persoană;
- Răspundă la propriul nume;
- Gângurească;
- Recunoască persoanele din jur;
- Să stea așezat fără ajutor;
- Să se miște în joc înainte și înapoi;
- Să-și pună greutatea pe picioare;
- Să transfere greutatea între mâini.
Când ar trebui să se așeze copiii și cum să-i încurajezi să o facă.
Semne la 12 luni
Discută cu medicul, dacă la 12 luni copilul demonstrează o regresie în capacitățile de interacțiune cu cei din jur și:
- NU arată cu degetul spre obiecte;
- NU are gesturi, precum fluturarea mâinii sau datul din cap;
- NU rostește cuvinte separate;
- NU se târăște;
- NU stă în picioare cu suport.
Semne la 18 luni
La această vârstă autismul este posibil dacă cel mic își pierde abilitățile dobândite sau refuză:
- Să arate cuiva la anumite obiecte din jur;
- Să recunoască obiecte răspândite, precum linguri sau căni;
- Să imită persoanele din jur;
- Să spună cel puțin 6 cuvinte;
- Să demonstreze abilități de a învăța cuvinte noi;
- Să reacționeze la apariția părinților sau a dădacelor;
- Să meargă.
Ce trebuie să faci, dacă ai depistat semne timpurii ale autismului la copilul tău?
Discută imediat cu medicul tău, dacă observi semne suspecte, care ar putea indica la autismul copilului tău. După investigații acesta îți va indica un șir de teste pentru a evalua comportamentul și dezvoltarea copilului.
Statisticile oficiale arată o creștere a numărului de copii diagnosticați cu autism în Republica Moldova, de la 144 în anul 2012, la 663 de copii în 2019. În același timp, doar în 2018 au fost identificați în cadrul unui studiu, efectuat împreună cu Societatea Narcologilor și Psihiatrilor din Moldova, 1400 de copii cu autism.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă ca bebelușii să aibă o evaluare de rutină a dezvoltării la toate vizitele și screening-urile de întârziere a dezvoltării, atunci când au 9, 18 și 24 sau 30 de luni. Un medic ar trebui să efectueze screening-uri specifice autismului, atunci când copilul are 18 și 24 de luni.
În Moldova, recent, Asociația Obștească „SOS Autism” a lansat o campanie prin care a atenționat părinții, ai căror copii au ajuns la vârsta de 18 luni, să aplice screeningul în autism, care este inclus în carnetul de dezvoltare al copilului la pagina 46. Screeningul în autism este un test care constă din 9 întrebări adresate părintelui plus observarea copilului și este esențial pentru diagnosticarea timpurie a autismului.
Reține! Cu cât mai rapid și prompt vei depista autismul, cu atât mai multe șanse va avea copilul să facă față provocărilor mediului ambiant și să se adapteze schimbărilor acestuia.
Sănătate să aveți!
medicalnewstoday.com
