Epuizarea parentală apare inevitabil și poate fi resimțită puternic. Află cum poți să scapi de acest sentiment copleșitor și să te reconectezi cu tine. Viața de adult presupune gestionarea complexă a resurselor limitate, cum ar fi timpul, energia și concentrarea. Decizia cu privire la modul în care alocăm aceste resurse între muncă, timp liber, relații și auto-ingrijire devine tot mai dificilă odată ce devenim părinți.
Potrivit Fatherly, ritmul rapid al acumulării de stres poate epuiza rapid resursele, lăsând orice mamă sau tată ocupat să se simtă copleșit de rolul de părinte. Deși poate fi dificil să recunoaștem, astfel de sentimente sunt destul de comune, iar dacă persistă și devin constante, se poate instala ceea ce unii cercetători numesc epuizare parentală sau Burnout parental. Este important de menționat că burnout-ul nu este încă recunoscut oficial ca un diagnostic psihologic, însă psihologii au studiat acest fenomen în rândul părinților încă din anii 1980.
Inițial investigat în contextul activității profesionale, s-a constatat că părinții se confruntă, de asemenea, cu burnout, manifestat prin epuizare persistentă și un sentiment de distanțare emoțională față de proprii copii. Acest fenomen este adesea asociat cu depresia, anxietatea și creșterea consumului de alcool.
Sensibilizarea față de burnout a crescut pe parcursul pandemiei, pe măsură ce cercetătorii au analizat impactul tranziției către școlarizarea și munca de la domiciliu în timpul unei crize sanitare grave. De exemplu, o echipă din Melbourne, Australia, a constatat că, înainte de COVID, tații raportau un nivel înalt de stres între 5% și 9% din timp. În perioada carantinei, acest procent s-a înălțat la 25%.
Autorii unui raport datat în 2022, realizat în timpul pandemiei, au descoperit că aproximativ două treimi dintre părinți au recunoscut că au experimentat epuizare. Kate Gawlik, doctor în practică de asistență medicală (DNP) și profesor asociat de asistență medicală clinică la Universitatea de Stat din Ohio, afirmă împreună cu Bernadette Mazurek Melnyk, doctor în științe medicale și șefa departamentului de wellness al universității, că criza nu pare să se diminueze.
Chiar dacă mulți oameni au revenit la o viață considerată normală după pandemie, Kate Gawlik a remarcat că nivelul semnificativ de epuizare nu a înregistrat o scădere majoră în rândul părinților pe care i-a intervievat în pregătirea pentru un nou raport, programat să fie publicat la începutul anului 2024.
„Mi-ar plăcea să spun că ratele de epuizare sunt mai mici. Pe baza a ceea ce am trecut, aș spera că da”, a spus Gawlik pentru Fatherly.com .
„Cu toate acestea, cred că nivelul de epuizare este probabil încă semnificativ. Factorii de stres s-au schimbat, având acum de-a face cu petreceri, lecții, jocuri, evenimente sociale și presiunea crescută a costurilor de trai asupra bugetelor familiale.”
Cum arată epuizarea parentală
Consecințele epuizării părinților pot fi devastatoare. În plus față de creșterea bruscă a depresiei și a anxietății, epuizarea parentală pare să crească în mod dramatic probabilitatea ca părinții să „insulte, să critice, să țipe, să înjure și să își rănească fizic copiii (adică să le dea palme)”, au constatat cercetătorii de la Ohio State University.
În cadrul studiului de 2022 de peste 1.200 de părinți, respondenții au fost rugați să completeze o „scală de epuizare”, pentru care au evaluat acordul lor cu afirmații precum: „Mă irit/simt ușor iritat cu copiii mei” și „Simt că sunt în modul de supraviețuire ca părinte”.
Autorii au identificat mai mulți factori care par să crească riscul de epuizare: numărul de copii care locuiesc în casă, anxietatea părintelui, faptul de a avea unul sau mai mulți copii diagnosticați cu anxietate sau cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și îngrijorarea părinților cu privire la faptul că copilul (copiii) lor ar putea avea o tulburare de sănătate mintală nediagnosticată.
Este ca și cum creierul tău simte că a depășit capacitatea sa, iar orice adăugare mică la ceea ce deja se întâmplă pare prea copleșitoare pentru a fi gestionată. Epuizarea este, în general, mai des întâlnită în rândul mamelor decât în cazul taților. Potrivit unui studiu din Ohio, 68% dintre mame au recunoscut că au experimentat epuizarea, în comparație cu 42% dintre tați. Cu toate că procentul este mai mic în cazul taților, acesta sugerează totuși că un număr semnificativ dintre aceștia se confruntă cu această problemă.
În general, printre bărbați există deseori suferințe neexprimate, aspect care ar putea influența interpretarea acestor statistici, conform afirmațiilor lui Eran Magen, doctor în psihologie, expert în prevenirea sinuciderilor și fondator al platformelor online de sprijin pentru părinți ParentingForHumans.com și DivorcingDads.org.
„Rata sinuciderilor este de opt ori mai mare în rândul bărbaților decât în cazul femeilor, chiar dacă femeile întreprind mai multe tentative", explică Magen. "Deși femeile raportează o suferință emoțională mai mare decât bărbații, pasul cel mai extrem - sinuciderea - este ceva mai frecvent întâlnit în rândul bărbaților, creând astfel o discrepanță semnificativă.”
Epuizarea în rândul părinților poate evolua într-o formă cronică, cu sentimente de epuizare care persistă pe parcursul a mai multe zile decât o perioadă specifică, conform afirmațiilor lui Christopher Min, doctor în psihologie pediatrică la Spitalul de Copii din Orange County, California. Simptomele pot varia, dar includ pierderea compasiunii (de exemplu, senzația că nu mai poți oferi nimic), dezvoltarea unei insensibilități față de ceilalți sau epuizarea emoțională.
Lipsa de empatie poate apărea din cauza faptului că treci printr-o perioadă dificilă personală sau profesională, sau pentru că ai senzația că ceea ce faci nu are o importanță semnificativă. Neha Chaudhary, MD, psihiatru specializat în copii, adolescenți și adulți, director medical la Modern Health, și cadru didactic la Massachusetts General Hospital și Harvard Medical School spune așa: „Pare aproape ca și cum creierul tău se simte supraîncărcat, iar orice adăugare mică la ceea ce deja se întâmplă simte că devine prea coplesitoare pentru a fi suportată”. Acest aspect, adaugă ea, „te poate determina să reacționezi rapid sau să te retragi într-un fel, pentru a te proteja pe tine și energia ta”.
Există o formulă de încredere pentru a reduce epuizarea și riscul de burnout: scădeați nivelul de stres și măriți resursele disponibile. Kate Gawlik subliniază că orice gânduri de auto-vătămare sau de vătămare a copilului reprezintă un semnal serios de alarmă, indicând necesitatea de a căuta imediat ajutor profesional. Alte semne alarmante de burnout includ sentimentul de distanțare emoțională față de copii, pierderea empatiei față de familia ta și incapacitatea de a te bucura de lucruri.
Cu toate că poate părea copleșitor să revii la normal din starea de epuizare totală, mai ales atunci când ai copii mici, Gawlik afirmă că nu este imposibil. Ea sugerează că cheia este să reduci nivelul de stres și să mărești resursele disponibile. Desigur, nu este întotdeauna simplu să identifici care sarcini ar trebui să rămână în lista de priorități și la care poți renunța, însă mici ajustări în mentalitate și în lista de sarcini pot oferi o perspectivă mai clară asupra modului în care poți combate burnout-ul.
Cum să te eliberezi de epuizarea parentală:
Renunță la perfecțiune:
- Evită cerințele nerealiste și inflexibile, adoptând un discurs de sine mai blând.
- Schimbă perspectivele, renunțând la ideea că totul trebuie să fie perfect și găsind modalități realiste de a-ți gestiona timpul și responsabilitățile.
Practică reformularea pozitivă:
- Adoptă o atitudine flexibilă și adaptabilă pentru a reduce stresul.
- Exersează reîncadrarea pozitivă pentru a găsi aspecte pozitive în situații negative și pentru a-ți schimba perspectiva.
Nu ignora îngrijorările legate de sănătatea mintală a copiilor:
- Fii proactiv în evaluarea copiilor pentru a aborda orice problemă de sănătate mintală nediagnosticată.
- Un diagnostic timpuriu deschide oportunități pentru sprijin la școală și gestionarea eficientă a dificultăților.
Valorifică-ți resursele sociale:
- Vorbește cu alți părinți, prieteni și membri ai familiei despre sentimentele tale.
- Caută sprijin în îngrijirea copiilor, precum și în gestionarea sarcinilor casnice.
Implimentează auto-îngrijirea în rutina ta:
- Include activități de îngrijire personală în rutina zilnică, chiar și pentru câteva minute.
- Acordă atenție nevoilor tale, fără a le considera un lux, ci o necesitate pentru starea ta de bine.
Fă ca auto-îngrijirea să fie despre creștere, nu doar despre evadare:
- Distinge între activități de evadare, reîncărcare și creștere în gestionarea stresului.
- Înlocuiește obiceiurile de evadare cu activități care contribuie la dezvoltarea personală și îmbunătățirea stării de bine pe termen lung.
- Nu uita că epuizarea parentală este o experiență comună, iar căutarea și implementarea unor strategii sănătoase pot face o diferență semnificativă în calitatea vieții tale și a familiei tale.
