Deși pielea noastră beneficiază de un aport constant de nutrienți, efectele expunerii la soare și aer își spun cuvântul. Fiindcă este stratul superficial și protector al organismului nostru, pielea este expusă în mod constant la substanțe chimice și la factori de mediu care influențează aspectul și starea de sănătate.
Printre aceștia se numără substanțele chimice din aer și din fumul de țigară, clorul din piscine, temperaturile foarte ridice și razele ultraviolete.
Pe lângă acești factori din exterior, diferite procese care au loc în interiorul organismului nostru duc și ele la apariția semnelor de îmbătrânire. Chiar și persoanele care trăiesc în medii mai puțin poluate ajung, în timp, să prezinte semne de îmbătrânire. „Vinovată” de ridurile de pe fețele noastre este oxidarea, cauzată de radicalii liberi, numiți oxidanți. Aceștia se găsesc peste tot – în mediul poluat, în fumul de țigară, mâncărurile prăjite sau arse, uleiurile procesate pentru gătit, radiațiile soarelui, combustibili și, în mod ironic, în arderea oxigenului de către corp, pentru a produce energie. La fel cum acționează asupra fierului, formând rugina, oxigenul produce degradarea moleculelor din corpul nostru.
Cum are loc oxidarea
Oxidanții reprezintă echivalentul deșeurilor nucleare care trebuie eliminate pentru ca pericolul să fie înlăturat. Ni-i putem imagina ca pe niște scântei produse de organismul nostru atunci când acesta arde glucoza pentru a produce energie la nivelul celulelor.
Fără a mai intra în alte detalii tehnice iată pe scurt cum oxidanții fac ravagii în corp. În primul rând imaginează-ți milioane de atomi în corp și în substanțele chimice din mediul înconjurător. Fiecare atom are o sarcină pozitivă și una negativă, care îi conferă echilibru. În schimb, oxidantul este extrem de instabil și reactiv – este un atom căruia îi lipsește o sarcină, așa că produce haos în încercarea sa de a „înșfăca” un electron de la un atom vecin. După cum îți poți da seama, furtul unui electron dă naștere unui alt oxidant și, astfel, procesul se repetă, producând stricăciuni în lanț.
În mod ironic, majoritatea oxidanților din corp sunt, de fapt, forme toxice ale unui dintre elementele vitale ale organismului –oxigenul. Să ne amintim ce se întâmplă atunci când fierul reacționează cu oxigenul – ruginește. În același fel, când o bucată de măr este expusă la oxigen se face maronie. Astfel și corpul nostru este afectat..
În ansamblu, oxidanții sunt foarte distructivi, deoarece deteriorează celulele adipoase, proteinele, țesutul conjunctiv și acizii nucleici – ADN și ARN. Cele mai predispuse părți ale corpului la astfel de atacuri sunt membranele celulare și ADN-ul pe care acestea îl conțin. Membrana celulară are un rol foarte important – ea răspunde de substanțele care intră și ies din celule (nutrienți, apă, hormoni, toxine), etc. Prin urmare, orice fel de degradare a membranei afectează buna funcționare a celulelor.
Cum ne expunem mai puțin la oxidanți
În primul rând, țineți-vă departe de fumul de țigară. Toxinele rezultate în urma arderii tutunului reprezintă o sursă majoră de oxidanți, atât pentru cei care fumează, dar și cei care inhalează fumul. Fumul nu afectează doar plămânii și alte părți ale corpului la interior, cât și la exterior. Un studiu a determinat că fumul distruge elastina , substanța care conferă elasticitate pielii, ducând la apariția ridurilor.
Ca și fumatul, aerul poluat duce la oxidarea pielii.
Factorii care produc oxidarea:
- Fumatul
- Gazele de eșapament
- Poluarea industrială
- Mâncarea arsă
- Radiațiile
- Virusurile și bacteriile
- Pesticidele
- Alcoolul
Trebuie să știm că corpul uman deține metode extrem de sofisticate de combatere a oxidanților – un fel de „divizie de apărare”, alcătuită din enzime numite, după cum probabil știți deja, antioxidanți.
Prin urmare, organismul este bine dotat pentru a se apăra de oxidanții pe care el singur îi produce. Problemele – afecțiuni sau boli de piele – apar doar atunci când aceste mecanisme interne sunt prea solicitate, nu funcționează la parametri optimi sau nu beneficiază de aportul necesar de nutrienți.
Soluția este simplă deci, să ne ajutăm organismul să lupte cu oxidanții, atât cei proprii, cât și cei din mediu. Despre cum putem face acest lucru cel mai bine vom relata în unul din articolele următoare.
