Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor (organisme microscopice) unicelulare, ubicuitare, care nu aparțin nici regnului vegetal, nici regnului animal, ci împreună cu algele albastre aparțin grupei protistelor procariote. Celula bacteriană prezintă un înveliș (peretele bacterian) care acoperă membrana plasmatică. Acest înveliș, compus din două straturi, conservă forma și rigiditatea celulei. În partea exterioară a peretelui bacterian se află o capsulă constituită din polizaharide secretate de celulă. Citoplasma prezintă caracteristici analoge celor ale celulelor tuturor organismelor vii, iar reacțiile biochimice sunt, de asemenea, în esență asemănătoare. Bacteriile sunt lipsite de un nucleu veritabil, iar materialul genetic este alcatuit dintr-o moleculă mică de ADN bicatenar (cromozom circular, plasmide), ARN mesager, ARN de transfer, ribozomi și enzime care permit expresia materialului genetic. Bacteriile se reproduc pe cale asexuată, prin sciziparitate. Uneori se poate produce și o reproducere sexuată sau conjugată cu schimb de material genetic între o bacterie donoare (mascul) și primitoare (femela). După recombinarea genetică pot apărea caractere noi la bacteria primitoare. Schimbul de material genetic se poate produce, de asemenea, prin transducție, transformare sau achiziție de plasmide prin conjugare. Aflate în condiții particulare, de exemplu în absența glucidelor, unele bacterii pot da naștere la spori. În funcție de sursele nutritive se disting: 1) b. auto-trofe, care asemenea plantelor au capacitatea de a sintetiza molecule organice, pornind de la compuși anorganic (prin fotosinteza sau chimiosinteză); 2) b. heterotrofe care, asemenea animalelor, pot metaboliza doar compuși organici, deja sintetizați de alte organisme. În raport cu temperatura optimă de dezvoltare exista trei tipuri de bacterii: 1) b. mezofile, cu dezvoltare optimă la 20-30°C, 2) psicrofile, cu temperatura optimă de dezvoltare sub 20°C,3) b. termofile, care se dezvoltă optim între 50 si 60°C.
Există, de asemenea, un mare numar de bacterii parazite care trăiesc în interiorul altor organisme. De exemplu la om, o serie de bacterii intestinale, pe lângă faptul că se hrănesc cu produși de digestie, sintetizează substanțe ca vitaminele și se opun dezvoltării unor bacterii patogene. Boala apare când se rupe echilibrul între bacterie și organismul gazdă, când bacteriile pătrund în țesuturi (ca urmare a deficienței mecanismelor de apărare) sau când în țesuturite și celulele gazdei se dezvoltă bacterii strict parazite. Bacteriile pot produce toxine (de exemplu toxina botulinică este cel mai puternic toxic cunoscut) sau enzime extracelulare (hemolizine, proteaze). Bacteriile sunt utilizate în fabricarea unor produse alimentare, pentru macerația fibrelor vegetale și în sinteza a numeroase substanțe, printre care: alcoolul, o serie de aminoacizi, vitamine și antibiotice.
