Antigenii sau antigenele și anticorpii au roluri importante când vorbim despre maladii infecțioase. Totuși, trebuie să știm că sunt lucruri diferite. În timp ce unii încearcă să distrugă sănătatea, alții au rolul să intervină și să ne protejeze organismul.
Ce sunt antigenii?
De obicei, antigenii sunt bacterii sau virusuri periculoase pentru sănătate. În același timp, antigenii pot fi și alte substanțe din afara corpului uman. Aceștia, odată ajunși în organismul uman, asemeni unor intruși, determină sistemul imunitar să înceapă lupta împotriva lor.
Lupta se numește în termeni științifici „răspuns imun”. Iar la modul practic, odată ajunși în organism, antigenii activează limfocitele - componentele sanguine care răspund de lupta cu infecțiile. În rezultat, aceștia produc celule numite anticorpi care au menirea să lupte cu antigenii.
Se cunosc două tipuri importante de antigeni. Vorbim despre hetero-antigene și auto-antigene. În cazul hetero-antigenelor, acestea sunt substanțe străine organismului omului care sunt produse sau se găsesc în structura:
- virusurilor
- bacteriilor
- protozoarelor
- sângelui și celulelor roșii din sângele altor persoane
- venin de șarpe
- alergeni precum polenul
- anumite proteine din alimente
Iar auto-antigenele sunt produse chiar de corpul uman și atacă tot celulele proprii ale organismului. Aceasta se întâmplă în cazul bolilor autoimune.
Ce sunt anticorpii?
Anticorpii mai sunt numiți și imunoglobuline. Aceștia sunt niște proteine în formă de Y și sunt produși de limfocitele de tip B sau celulele de tip B ale sistemului imunitar. Limfocitele B atacă și distrug virusurile și toxinele din afara celulelor. Acest lucru e posibil, producând anticorpi specifici pentru fiecare tip de antigene în parte.
Prin urmare, anticorpii adaptați se fixează de antigenele specifice și astfel le marchează ca să fie distruse. În același timp, anticorpii blochează aceste antigene, protejând, astfel, celulele sănătoase. Iar într-un final, anticorpii distrug antigenii și opresc infecția.
Principalele tipuri de anticorpi (imunoglobuline) sunt:
- IgG. Acest tip de anticorpi se găsesc în cele mai mari cantități în plasma umană. Rolul lor este să neutralizeze substanțele nocive și să ofere protecție pe termen lung.
- IgM. Acest tip de anticorpi sunt primii produși de celulele B drept răspuns la antigene.
- IgA sunt anticorpii care adună antigenele și le elimină din organism în mucus sau alte fluide ale corpului.
- IgE sunt anticorpii care declanșează alergii și care protejează organismul uman împotriva paraziților. În organism, acest tip de anticorpi se regăsește în cantități mici în piele, plămâni și membranele mucoase.
- IgD sunt anticorpi care semnalează leucocitelor B să declanșeze formarea anticorpilor IgM.
Iată mai multe răspunsuri la acest subiect: COVID-19: Cât timp durează imunitatea după infectare. Ce spun ultimele studii medicale
Cum anticorpii și antigenii se folosesc în tehnologia vaccinurilor?
În componența vaccinurilor, așa cum ar fi cel împotriva gripei, se includ părți atenuate sau inactive ale antigenilor specifici pentru o infecție virală. Aceste particule inactive stimulează celulele B să declanșeze sinteza anticorpilor adevărați în lupta cu virusul, cum ar fi cel gripal. Acest mecanism este aplicat și în cazul vaccinurilor pentru alte infecții.
Noile vaccinuri conțin, în locul particulelor reale din antigeni, informație genetică și pot declanșa același lucru - formarea de anticorpi. Prin urmare, odată ajunse în organismul uman, vaccinurile cresc nivelul de anticorpi împotriva unui tip concret de antigene. Când vaccinul ajunge în organism, celulele B reacționează exact ca în cazul în care corpul ar fi „atacat” de antigeni adevărați.
Anticorpii formați cu ajutorul vaccinului rămân inactivi până în momentul în care se întâmplă infectarea cu antigenul corespunzător. În acest moment, anticorpii se activează și acționează.
În plus, dacă contractați o infecție, anticorpii numiți celule B de memorie se reproduc rapid și produc anticorpii specifici de care e nevoie pentru a distruge acel antigen. Acest proces se numește răspuns imunitar secundar și este mult mai rapid și mai eficient decât reacția pe care ar avea-o organismul la infecție, dacă nu ar fi fost vaccinat.
Vezi mai multe aici: COVID-19: Ce se știe în acest moment despre anticorpi, serologie și imunitatea colectivă. Explicațiile OMS
Cum se folosesc anticorpii și antigenii la testarea anti-COVID-19?
Există trei tipuri de testare la infecția cu noul coronavirus. O metodă sunt testele moleculare - PCR. Acestea măsoară materialul genetic al virusului care se află în organismul uman. Proba pentru test este colectată din nas sau gât cu ajutorul unei baghete lungi. Testul negativ arată că în momentul testării nu aveți infecția COVID-19. Totuși, dacă nivelul de virus în organism este foarte mic, testul poate da rezultat greșit.
Testele antigen permit identificarea antigenelor proteinei virusului SARS-CoV-2. Colectarea probei este similară cu metoda descrisă mai sus. Acest tip de testare se consideră cel mai rapid dintre toate. Însă există o specificare. Aceste teste pot constata existența virusului în organism, dar nu pot exclude existența unei infecții în momentul testării. Prin urmare, dacă persoana obține rezultat negativ, se recomandă testul molecular care să confirme că persoana nu are COVID-19.
Testele la anticorpi. Din titlu înțelegem că aceste teste măsoară nivelul de anticorpi în organism. De această dată, proba presupune colectarea unei doze de sânge din deget sau dintr-un vas sangvin.
În funcție de tipul anticorpilor care se măsoară, testul poate determina dacă infecția este la început sau dacă persoana deja e bolnavă de câteva zile. Totuși, aceste teste nu spun sigur dacă în momentul testării persoana nu este bolnavă. Prin urmare, poate fi nevoie de testare suplimentară ca să vă asigurați că nu sunteți infectat cu SARS-CoV-2.
Recomandăm și: COVID-19: ce este testul la anticorpi, când se efectuează și ce informații îți oferă
Concluzie: Antigenele impun sistemul imunitar să declanșeze un răspuns de apărare prin formarea anticorpilor. Anumiți anticorpi sunt capabili să identifice anumite antigene cu care să lupte. Imediat ce le identifică, anticorpii se leagă de antigene și le distruge. Această informație rămâne pentru o perioadă îndelungată în sistemul imunitar. Dacă are loc o nouă infecție similară, mecanismul de apărare se redeclanșează.
Oamenii de știință au reușit să studieze proprietățile antigenilor și anticorpilor așa încât să poată utiliza aceste informații în crearea testelor și a vaccinurilor care ajută la detectarea și combaterea infecțiilor și a diverselor boli.
Sănătate Să Aveți!
