COVID-19: Ce se știe în acest moment despre anticorpi, serologie și imunitatea colectivă. Explicațiile OMS

Orice agent patogen, fie virus sau bacterie, nimerind în organismul uman declanșează răspunsul sistemului imun, adică determină organismul să lupte cu ceva ce îi este străin. Odată cu descoperirea noului virus care poate afecta organismul uman, SARS-CoV2, savanții au studiat răspunsul organismului și la acest agent patogen. Află în continuare ce cunoaștem în acest moment despre modul în care organismul răspunde la noul coronavirus, ce semnifică termenii de seroprevalență și imunitate colectivă, dar și cum o putem atinge pe cea din urmă într-un mod inofensiv pentru populație.

Ce este un examen serologic?

Examenul serologic reprezintă studierea anticorpilor din sânge. Anticorpii, la rândul lor, fac parte din răspunsul sistemului imun la o infecție. Aceștia pot fi detectați în primele câtva săptămâni după ce omul a suportat boala. Prezența anticorpilor în sânge demonstrează că o persoană a fost infectată cu SARS-CoV-2, indiferent dacă a fost vorba de o formă gravă, medie, ușoară sau asimptomatică a bolii.

Cine sunt mai contagioși: simptomaticii sau asimptomaticii. Ce au stabilit studiile. 

Studiile de seroprevalență sunt efectuate pentru a stabili cât de răspândită este boala prin determinarea nivelului de anticorpi în sângele populației. În cazul unui virus nou, precum SARS-CoV-2, valorile inițiale ale seroprevalenței lipsesc sau sunt minore, deoarece populația nu a contactat inițial cu acest virus.

Care este diferența dintre tastarea moleculară și cea serologică?

Testarea moleculară, inclusiv testarea reacției de polimerizare în lanț (PCR), are drept scop depistarea materialului genetic al virusului în organismul uman, demonstrând astfel că persoana este infectată în acest moment cu SARS-CoV-2.

Testarea serologică este utilizată pentru a depista anticorpii și a măsura cantitatea acestora în rezultatul interacțiunii organismului cu noul coronavirus. Astfel, prezența acestora demonstrează că o persoană a fost infectată, iar sistemul imun a reacționat la virus. Metoda nu este recomandată pentru depistarea infecției acute, deoarece anticorpii se formează la câteva săptămâni după infecție.

Care este scopul testării serologice?

Deoarece testarea serologică este centrată pe determinarea persoanelor care au suportat boala, aceasta poate fi utilă pentru a depista mărimea unui focar sau gradul de infectare a populației.

Studiile de seroprevalență sunt utile pentru stabilirea numărului de persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2 și, totodată, pentru a surprinde cazurile care nu au fost identificate prin supraveghere de rutină sau testare activă.

Dacă am anticorpi înseamnă că am imunitate față de boală?

Câteva studii efectuate până acum demonstrează că persoanele care au suportat infecția cu SARS-CoV-2 produc anticorpi specifici acestui virus. Cu toate acestea, nivelul acestora în sânge poate varia, în funcție de forma suportată a bolii – cei care au trecut prin forme grave au mai mulți anticorpi în sânge comparativ cu cei care au suportat formele ușoare sau asimptomatice.

COVID-19: cât timp durează imunitatea după infectare. Ce spun studiile medicale. 

În prezent derulează un șir de studii, scopul cărora este stabilirea nivelului de anticorpi în sânge care poate asigura o protecție suficient de bună împotriva noului coronavirus, dar și cât timp acești anticorpi persistă în organism.

Dacă am fost bolnav de COVID-19, mă pot reinfecta?

Până acum au fost raportate un șir de cazuri de reinfectare cu SARS-CoV-2, iar cercetătorii de la OMS le cercetează cu atenție pentru a înțelege ce răspunsul imun are organismul la primul și la al doilea contact cu infecția.

Care sunt datele studiilor de seroprevalență publicate până în prezent?

Până acum există peste 200 de materiale publicate la acest subiect. La mod general, în populațiile studiate seroprevalența se menține sub 10%. În zonele cu o transmitere înaltă a virusului acest nivel poate trece pragul de 20%. Rezultatele actuale indică la faptul că majoritatea persoanelor rămân în continuare vulnerabile față de infecția COVID-19.  

Află care este TOP-ul locurilor în care riști să te infectezi de COVID-19. 

Ce presupune imunitatea colectivă?

Termenul de imunitate colectivă, cunoscută și drept imunitate a populației, este utilizat pentru a accentua că cea mai mare parte a populației este imună la un anumit agent patogen (virus sau bacterie), iar persoanele expuse pericolului sunt puține.

Imunitatea colectivă împotriva COVID-19 trebuie privită și obținută doar prin intermediul vaccinării, nu prin expunerea populației la agentul patogen care provoacă îmbolnăvirea.

Vaccinurile generează sinteza anticorpilor fără a ne îmbolnăvi, ceea ce ne determină să devenim imuni față de un agent patogen. Cu cât mai multe persoane vor fi vaccinate și vor deveni imune în fața bolii, cu atât mai puțin va circula agentul patogen în populație. În asemenea mod vor fi protejate persoanele vulnerabile, care nu se pot vaccina din cauza unor boli de care suferă.

Odată atinsă, această situație și va fi denumită „imunitate colectivă”. Însă, aceasta poate fi atinsă atunci când cea mai mare parte a populației a fost vaccinată.

Procentul populației imune la o boală (adică numărul persoanelor vaccinate) variază în funcție de boală. De exemplu, pentru imunitatea colectivă în cazul rujeolei, aceasta constituie aproximativ 95% din populație, iar restul 5% vor fi protejați prin faptul că boala nu se va răspândi printre cei vaccinați. Pentru poliomielită acest prag este de 80%.

Construirea unei imunități colective prin administrarea vaccinurilor sigure și eficiente salvează vieți.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
cidrap.umn.edu
Sursa: 

pas.md

La Inceput