Grăsimile „rele”, în ce produse se regăsesc și de ce ar fi bine să nu le consumăm

Deși cu toții cunoaștem că grăsimile trans sunt rele și ar trebui să le excludem în totalitate din alimentație, detaliile structurii chimice ale acestora, dar și modul în care ne afectează sănătatea rămân în umbră. Și, pentru că la întrebarea de ce sunt dăunătoare răspunsul nostru nu poate fi „pentru că”, urmăriți în continuare ce sunt aceste grăsimi, cum sunt produse, unde se întâlnesc și de ce sunt considerate răul absolut pentru sănătatea noastră.

Ce sunt grăsimile trans?

Grăsimile (sau acizii grași) trans sunt o formă a acizilor grași nesaturați, care pot fi obținuți atât în mod natural, cât și artificial.

Grăsimile trans naturale se regăsesc în carnea și laptele animalelor ierbivore, asemeni vitelor, caprelor și oilor. Acestea se formează în mod natural, atunci când bacteriile din stomacul animalelor prelucrează iarba consumată.

Din cantitatea totală de grăsimi ale produselor lactate, între 2%-6% sunt grăsimile trans sau „rele”, iar din totalul grăsimilor din carnea de vită sau miel, între 3% și 9% sunt grăsimi „rele”.

Cu toate acestea, consumatorii de carne și produse lactate nu trebuie să fie îngrijorați. Câteva studii au demonstrat că un consum moderat al acestor grăsimi nu este nociv. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un aport de maxim 1% de grăsimi trans/zi din totalul de calorii consumate. Pentru un regim de 2000 de calorii această limită ar fi de 2,2 g/zi.

Grăsimile trans artificiale se formează în urma unui șir de procedee chimice industriale, prin care la acizii grași nesaturați se adaugă molecule de hidrogen, schimbându-le consistența din cea lichidă în solidă. În rezultat se obțin uleiurile parțial hidrogenate, consumul cărora are un impact negativ asupra sănătății. Pe lângă faptul că aceste grăsimi sunt extrem de ieftine, ele măresc cu mult termenul de valabilitate al produselor. Astfel, producătorii care le utilizează câștigă dublu. Nu este, însă, și cazul consumatorilor.

De ce sunt nocive aceste grăsimi?

Să începem prin a vă explica ce se întâmplă exact în organism în urma consumului grăsimilor trans. De fapt, grăsimile trans se digeră în organism la fel ca și celelalte grăsimi, în intestinul subțire absorbindu-se acizi grași – fie trans, saturați, mono-nesaturați sau poli-nesaturați. De acolo, unii acizi grași merg direct spre ficat, în timp ce alții (acizii grași trans) sunt „împachetați” în complexe denumite chilomicroni și combinate cu proteinele, formând lipoproteinele (colesterol), intrând în sânge direct, prin intermediul sistemului limfatic.

De aici, acizi grași trans sunt transportați în corp, iar dacă nu sunt utilizați ca sursă de energie, sunt depozitați în formă de grăsime. Problema este că grăsimile trans măresc colesterolul „rău” (LDL) din organism și îl scad pe cel „bun” (HDL). Drept rezultat, crește semnificativ riscul bolilor de inimă și a diabetului zaharat. Astfel, riscul primordial al grăsimilor trans este ÎMBOLNĂVIREA. 

De asemenea, grăsimile trans au fost asociate cu un risc mai mare de apariție a cancerului mamar la femei, dar și cel de colon (intestin gros). Și reacțiile alergice (eczema, astmul bronșic), dar și preeclampsia (tensiunea arterială mărită și creșterea proteinelor în urină în timpul sarcinii) au fost mai frecvente la persoanele care au făcut abuz de grăsimi trans. Totodată, grăsimile trans au capacitatea de a traversa bariera placentară și pot afecta sănătatea fătului.

Află mai multe despre riscurile consumului de grăsimi trans. 

Unde pot fi găsite?

Grăsimile hidrogenate și parțial hidrogenate sunt principala sursă de grăsimi trans în alimentația modernă. Acestea pot fi găsite în majoritatea produselor ambalate și procesate, cu un termen de valabilitate mare (chipsuri, snack-uri, biscuiți, patiserie, dulciuri), dar și în produsele fast-food.

Atrage atenția la mențiunile „grăsimi hidrogenate” (parțial sau total), margarină sau ulei de palmier pe etichetă. În produsele de import prezența acestora poate fi notată direct, drept grăsimi trans în grame/porție.

Află unde le poți găsi în Moldova, potrivit unui studiu realizat de OMS în țara noastră în anul 2017. 

Cum să reduci consumul de grăsimi trans?

  1. Citește atent eticheta. Optează pentru produsele cu uleiuri nehidrogenate în locul celor hidrogenate sau parțial hidrogenate în compoziție.
  2. Nucile, uleiurile și peștele sunt cele mai bune surse de acizi grași polinesaturați Omega 3, consumul cărora are efecte contrarii grăsimilor trans – optați pentru consumul lor.
  3. Aveți grijă la gătit – utilizați uleiurile de floarea soarelui, de măsline  sau alte uleiuri vegetale în schimbul margarinei.
  4. Includeți mai multe alimente integrale, neprocesate în alimentație – fructe, legume, verdețuri, pește, nuci, carne fără grăsime și produse lactate cu un procent mai mic de grăsime.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
healtandstroke.ca
Sursa: 

healthline.com, news-medical.net, verywellfit.com, who.int

La Inceput