Congestia nazală –de ce este important să o recunoști în contextul alergiilor sezoniere și a pandemiei actuale

Congestia nazală este starea provocată de mărirea în dimensiuni a vaselor de sânge și a membranelor mucoase din sinusuri și căile nazale. Pentru că o congestie medie poate dispare de la sine, remediile casnice pot fi eficiente pentru susținerea acestui proces. Urmărește în continuare de ce apare congestia nazală, care sunt cauzele ce o provoacă cel mai frecvent și cum o poți trata eficient acasă.

De ce apare congestia nazală?

Termenul medical de inflamare a sinusurilor și a cavităților nazale este cunoscută drept rinosinusită, iar un șir de afecțiuni care cauzează apariția congestiei îi poartă numele. Printre acestea se numără:

- Rinosinusita infecțioasă care poate fi provocată de un șir de infecții respiratorii superioare ;

- Rinosinusita alergică este cauzată de prezența unui alergen sau iritant în mediul ambiant;

- Rinosinusitele alergice sezoniere, sau alergiile sezoniere, sunt provocate de polenul copacilor, florilor sau a buruienilor, care sunt prezente din abundență primăvara și toamna;

- Rinosinusitele alergice permanente implică reacțiile la alergenii prezenți în aer anul împrejur, asemeni mucegaiului, blănii animalelor, acarienilor de praf și a resturilor de gândaci;

- Rinosinusitele non-alergice care sunt provocate de iritanții din aer, asemeni fumului de țigară, substanțelor chimice și poluării.

Persoanele cu imunitatea compromisă – care suferă de HIV, diabet zaharat sau recepționează un tratament de chimioterapie pot fi mai vulnerabili la congestia nazală infecțioasă.

În alte cazuri congestia nazală nu este un răspuns la un alergen, poluant sau agent patogen infecțios, cauza acesteia fiind:

- Poziția corpului: aflarea în poziția culcată, cu capul situat prea jos face mai dificilă curățarea mucusului de către corp, iată de ce persoanele cu o mobilitate mai redusă experimentează congestia nazală mai frecvent;

- Particularitățile structurale ale sinusurilor nazale: acestea pot include polipii, deviațiile de sept, îngustarea căilor aeriene sau tumorile;

- Unele boli care diminuează transportul de mucus: printre acestea se numără fibroza chistică și dischinezia biliară.

Congestia nazală la copii

Atunci când părintele, bona sau educatorul bănuiește că un copil, în special un bebeluș, are nasul înfundat, acesta trebuie să urmărească un șir de semne:

- Dificultatea de a mânca sau lipsa poftei de mâncare;

- Nervozitate și agitație sporite;

- Probleme de respirație cauzate de prea mult mucus în căile aeriene;

- Somn întrerupt sau adormirea dificilă.

Este normală această stare în timpul sarcinii?

Congestia nazală în timpul sarcinii este un fenomen frecvent întâlnit, iar denumirea medicală a acestuia este rinita de sarcină. Aceasta poate fi provocată de obezitate, acumularea excesivă a kilogramelor în sarcină, creșterea nivelului de hormoni sau combinarea acestora.

Un studiu realizat în anul 2016 a depistat că din cele 100 de femei implicate în sarcină 39% au experimentat rinita într-un moment sau altul al sarcinii. Acest fenomen a dispărut în 3 săptămâni după naștere.

Congestia nazală poate accentua simptomele apneei obstructive în somn în timpul sarcinii. Cea din urmă, potrivit unui studiu din 2016, a asociat această afecțiune cu hipertensiunea arterială, preeclampsia – o complicație potențială severă și complicații ale creșterii fetale.

Poate fi congestia nazală un simptom al infectării cu noul coronavirus?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un raport recent a depistat că doar 5% din cei infectați cu virusul SARS-CoV-2 au experimentat simptomul nasului înfundat. Alte semne mai frecvente ale infecției sunt:

- febra;

- tusea uscată;

- oboseala inexplicabilă;

- expectorarea mucusului gros din plămâni.

Tratamentul congestiei nazale

Cea mai bună metodă de înlăturare a congestiei nazale este tratarea cauzei acesteia. Unele opțiuni includ:

- Antibiotice administrate pe cale orală sau topic;

- Spray-uri nazale corticosteroide;

- Medicamente pentru lichefierea mucusului;

- Imunoterapia;

- Intervenții chirurgicale de corecție.

Remedii casnice

Pentru a scăpa de congestia nazală în condiții casnice o persoană poate încerca:

- să se hidrateze adecvat;

- să facă un duș fierbinte;

- să inhaleze vapori dintr-un vas cu lichide fierbinți după ce a pus pe cap un prosop;

- să țină capul mai sus atunci când doarme;

- să administreze medicamente împotriva alergiilor sau a congestiei nazale;

- să facă spălături nazale;

- să aplice comprese reci pe zonele dureroase de pe față sau să ia medicamente antiinflamatoare și analgezice;

- să administreze suplimente alimentare care măresc rezistența sistemului imun, precum sulfatul de zinc, echinaceea sau vitamina C.

Important! Experții atenționează că utilizarea prea frecventă a spray-urilor nazale poate accentua congestia nazală.

Cât de mult poate să dureze?

Majoritatea persoanelor care suferă de răceală sau febră se pot simți mai bine peste o săptămână sau două. Dacă congestia nazală este cauzată de o infecție bacteriană, medicul poate prescrie un curs de antibiotice pentru 10-14 zile. În acest caz nasul se va curăța în 7 zile. Totuși, este foarte important să respecți întreg cursul de antibiotice prescris de medic.

Dacă această stare este provocată de un alergen, persoana o va experimenta atât timp cât acesta va fi prezent în mediul ambiant.

În cazul în care deviația de sept este cauza apariției congestiei nazale, medicul va recomanda efectuarea unei corecții chirurgicale.

Când să te adresezi la medic?

Dacă congestia nazală durează mai mult de 10-14 zile sau devine mai accentuată după o săptămână, acest fapt poate indica la o posibilă infecție. În acest caz, adresează-te la medic.

De asemenea, este important să te adresezi la medic dacă remediile casnice nu te-au ajutat și sunt asociate cu simptomele:

- febră înaltă;

- eliminarea mucusului dens și incolor;

- dificultăți de respirație.

Cum să previi congestia nazală?

Fundația Americană de Astm și Alergie recomandă întreprinderea următoarelor măsuri pentru a preveni expunerea la alergeni și a diminua riscul de infecție:

- Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun;

- Spălarea regulată a lenjeriei de pat și a cearșafurilor în apă fierbinte cu detergenți;

- Păstrarea ferestrelor închise în sezonul polenului și a mucegaiului;

- Folosirea huselor anti-acariene pentru perne și saltele;

- Curățarea frecventă a dușumelei cu ajutorul aspiratorului;

- Evitarea contactului apropiat și îndelungat cu persoanele bolnave.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
breatheright.com
Sursa: 

medicalnewstoday.com

La Inceput