Etichetarea socială COVID-19: de ce e frustrant să fii bolnav și cum să evităm acest fenomen în societate

Etichetarea socială sau stigmatizarea este un fenomen social neplăcut, în cadrul căruia există o asociere negativă dintre boală (în contextul actual - noul coronavirus) și persoana sau un grup de persoane care sunt infectate și experimentează o formă mai ușoară sau mai gravă a bolii. Astfel, aceste persoane primesc diverse etichete, sunt stereotipate, arătate cu degetul, discriminate și tratate într-un mod aparte, mai umil, ba chiar își pot pierde un anumit statut din cauza bolii. Mai grav, acest lucru li se poate întâmpla familiilor sau altor persoane din anturajul bolnavului. Află în continuare motivele acestui fenomen și cum putem, fiecare în parte, să îl eliminăm din mințile și din societatea noastră.

De ce noul coronavirus provoacă atâta stigmatizare?

Ce cauți aici? Fugi repede din spital, poți fi bolnav. Testul negativ nu înseamnă că nu vei fi bolnav!” – astfel de replici au fost surprinse în incinta unui spital raional din Moldova în momentul în care un pacient a venit la un consult, după ce a stat 14 zile izolat, iar testul s-a dovedit a fi negativ. Cuvintele aparțin unui lucrător medical și mai cu seamă medicului-șef al instituției.

Stigmatizarea persoanelor care au suferit de noul coronavirus este bazată pe 3 factori cauzali:

  • Este o boală nouă, despre care prea puține sunt cunoscute;
  • Oamenii se tem de necunoscut;
  • Este ușor de asociat fricile proprii cu persoanele din jur.

Confuzia, anxietatea și frica din societate sunt un fenomen firesc. Însă, acești factori generează, din păcate, și alte stereotipuri dăunătoare.

Care este impactul?

„După replica medicului, care a fost pronunțată tare și răspicat, am observat cum toate persoanele din jur s-au ferit la câțiva metri de mine, făcându-mi un coridor de la al doilea la primul etaj”, ne mărturisește pacientul etichetat cu replica de mai sus.

Stigmatizarea poate submina coeziunea socială și provoca izolarea socială a unor grupuri de oameni, fapt ce poate contribui, într-un mod sau altul, la răspândirea virusului în rândul acestor comunități. Drept rezultat, pot apare mai multe probleme și dificultăți de a controla virusul și pandemia care bântuie în prezent.

„Discriminarea în sate și raioane (cu privire la noul coronavirus) este foarte mare. Se ajunge până la alerte din partea asistentelor medicale, care îndeamnă să se alerge cât mai repede dintr-o locuință „pentru că acolo este COVID-19”, iar drept rezultat, toți te înconjoară.

Stigmatizarea mai poate duce la:

  • Ascunderea bolii din frica de a fi discriminat;
  • Împiedicarea oamenilor să ceară ajutor medical imediat;
  • Descurajarea acestora de a adopta un comportament sănătos și măsuri de protecție individuală.

Cum să soluționăm stigmatizarea socială?

Dovezile arată că frica și stigma ce se creează în jurul bolilor transmisibile împiedică generarea unui răspuns logic. Ceea ce funcționează cu adevărat este crearea unei atmosfere de încredere în instituțiile medicale, demonstrarea empatiei față de cei afectați, înțelegerea bolii și adoptarea măsurilor eficiente și practice, astfel încât persoanele infectate și apropiații acestora să rămână în siguranță.

Modul în care comunicăm despre afecțiune este critic pentru a ajuta persoanele care suferă și a evita stigmatizarea socială. Este necesară crearea unei ambianțe prietenoase, în cadrul căreia lucrurile se discută deschis și onest.

Cuvintele contează

„În multe cazuri din raionul nostru, discriminarea începe de la lucrătorii medicali, iar zvonurile, din vorbă în vorbă, se transmit mai departe”, ne-a explicat pacientul etichetat, care a vrut să rămână necunoscut pentru public.

Vorbind despre noul coronavirus, unele cuvinte specifice, precum caz suspect, izolare, infectare pot avea un anumit impact emoțional asupra oamenilor, provocând o atitudine de stigmatizare. Aceste vorbe se pot perpetua și alimenta atitudinea de stigmatizare, întări asocierea negativă între boală și alți factori, pot răspândi frica și dezumaniza persoanele care suferă din cauza noului coronavirus.

Adresările incorecte pot determina oamenii să renunțe la screening, testare și carantinizare. Din aceste motive, recomandarea de bază este utilizarea limbajului „centrat pe oameni”, care i-ar respecta și încuraja în cadrul tuturor canalelor de comunicare, inclusiv cele de media. Cuvintele utilizate în spațiul media sunt deosebit de importante, deoarece anume acestea vor fi utilizate în continuare de toți actorii societății. Raportarea negativă poate influența modul în care oamenii suspectă infectarea cu noul coronavirus, perceperea și tratarea acestora, a familiei și a comunității din care aceștia fac parte.

Ce să faci (DA) și ce să nu faci (NU) atunci când vorbești despre noul coronavirus pentru a evita stigmatizarea

DA – să vorbești despre îmbolnăvirea cu noul coronavirus (COVID-19)

NU – atribui localizarea și apartenență etnică virusului – acesta nu este „virusul Wuhan”, „virus chinez” sau „virus asiatic”.

Numele oficial al virusului a fost ales de Organizația mondială a Sănătății pentru a evita stigmatizarea – CO = coronavirus, VI = virus, D = disease, sau boală, 19 = maladia a debutat în 2019.

DA – discută despre persoanele „infectate cu noul coronavirus”, „persoane care se tratează de COVID-19”, „persoane care se recuperează după infectarea cu COVID-19” sau „persoane care au decedat din cauza infectării cu noul coronavirus, COVID-19”.

NU – face referință la aceste prsoane, denumindu-le „cazuri de COVID-19” sau „cazuri suspecte”.

DA – vorbește despre persoanele care „au contractat” sau „s-au infectat de noul coronavirus”.

NU – folosi expresii precum oamenii care „transmit COVID-19”, „îi infectează pe cei din jur”, „răspândesc virusul”, deoarece aceste mențiuni stârnesc un șir de blamări.

Utilizând replici care elimină latura umană, creezi impresia că cei bolnavi au făcut ceva rău sau nu sunt aceiași oameni ca ceilalți. În așa fel alimentezi stigmatizarea, subminezi empatia și amâni stoparea pandemiei din cauza întârzierilor de testare și tratare oportună a persoanelor infectate.

DA – vorbește cu precauție despre riscurile infectării cu noul coronavirus, informându-te din surse oficiale veridice.

NU – repeta și distribui știri false, neconfirmate și evită hiperbolismele lingvistice, scopul cărora este generarea panicii prin expresii tari – „apocalipsă” sau „pedeapsă”, „molimă”.

DA – vorbește pozitiv, valorificând măsurile de prevenție, dar și de tratament pentru noul coronavirus. Majoritatea persoanelor pot supraviețui acestei infecții. Atitudinea și responsabilitatea noastră poate salva viețile celor apropiați.

NU – subliniați sau mențineți mesajele negative sau de amenințare împotriva oricărui actor al societății. Pentru siguranța celor mai vulnerabili, e nevoie să lucrăm împreună.

Sfaturi pentru comunicare și mesaje utile

„Oamenii din sate sunt analfabeți, se informează doar de pe rețelele de socializare, iar majoritatea dintre ei nu cred în acest virus, dar în cazul unei alerte – mai bine se feresc de o anumită persoană.”

„Epidemia” dezinformării și a zvonurilor se răspândește cu mult mai rapid decât însuși noul coronavirus (COVID-19). Acest fapt determină apariția stigmatizării și a discriminării persoanelor afectate de pandemie.

Ce poți face:

  • Corectează concepțiile greșite, dar recunoaște în același timp și sentimentele persoanelor cu care discuți, chiar dacă informația prezentată de cineva este falsă.
  • Promovează importanța prevenției, acțiunilor care salvează vieți, a testării și a tratamentului oportun.
  • Împărtășește istorii puternice, care valorifică importanța luptei împotriva îmbolnăvirii, în primul rând în cadrul comunităților afectate.
  • Sprijină persoanele care se află în prima linie de luptă – lucrătorii medicali, voluntarii, liderii comunitari.

Faptele și datele confirmate, nu frica vor ajuta în lupta cu noul coronavirus (COVID-19):

  • Împarte fapte și informații veridice despre îmbolnăvire;
  • Dezbate miturile și stereotipurile;
  • Selectează cuvintele cu precauție. Modul în care vorbim despre ceva afectează atitudinea oamenilor – vezi DA și NU de mai sus.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
unicef.org
Sursa: 

unicef.org

La Inceput