COVID-19: scenariul „cine trăiește și cine moare”, ghidul etic pentru lucrătorii medicali

Cel mai oribil scenariu pe care îl poate aduce cu sine noul coronavirus, este supraîncărcarea sistemului medical, în care lucrătorii acestuia sunt puși în fața alegerii – cine va fi conectat la aparatul de respirație artificială și va trăi și cine va fi refuzat în asistență, cu o probabilitate destul de mare de a deceda. Asemenea scenariu disperat este în plină desfășurare acum în Italia, unde noul coronavirus a secerat o mulțime de vieți omenești, lăsând spitalele fără lucrători medicali suficienți, iar pe cei existenți – fără echipamentul de protecție corespunzător. Peste 7 mii de oameni au decedat acolo, acest număr întrecând de două ori pe cel înregistrat în China.

Actualizări privind COVID-19

Deoarece în cele mai severe cazuri virusul poate priva o persoană de posibilitatea de a respira, aceasta poate deceda până la conectarea la un aparat de respirație artificială. În Moldova, numărul actual al acestor aparate este de 500, spun autoritățile și ele ar fi suficiente pentru cei care vor avea nevoie de ele. Vom preciza că astăzi în Moldova sunt confirmate 149 de cazuri de COVID-19, cifra fiind în constantă creștere.

Alte aparate de oxigenare pot ajuta pacienții cu forme ușoare sau moderate, însă pacienții cu forme severe pot fi salvați doar cu ajutorul aparatelor de ventilație artificială.

Mai multe state ale lumii au îndemnat oamenii să stea acasă pentru a ușura povara suportată de sistemul medical și pentru a reduce cazurile grave, astfel încât aparatele de ventilație și paturile în unitățile de îngrijire intensivă să fie suficiente.

Potrivit celui mai prost scenariu, în care numărul ventilatoarelor va fi insuficient, medicii vor avea de ales – „cine trăiește și cine decedează”, a declarat Dr. Ezekiel Emanuel, oncolog și director al Departamentului de etică medicală și politici în sănătate din cadrul Universității din Pensilvania, SUA.

„Este oribil. E cel mai prost scenariu, cu care se poate confrunta un medic”, a mai adăugat Emanuel.

Încercarea de a fi pregătiți în Seattle, orașul de origine al primului caz de COVID-19 din SUA

Medicii din secțiile de terapie intensivă, care au grijă de pacienții cu probleme de respirație, sunt conștienți de presiunea care poate fi cauzată de nevoia acută și neașteptată de ventilatoare.

Este ceva, la ce ne-am gândit pe parcursul întregii cariere medicale”, a declarat Carl Hinkson, directorul secției de servicii pulmonare a Centrului Medical Regional din Providence, SUA.

Anume în Providence a fost tratat, cu ajutorul ventilației artificiale și a medicației, primul pacient infectat cu COVID-19, care s-a reîntors din regiunea afectată, Wuhan. În acea perioadă Hinkson și echipa sa au realizat că participă într-un război cu un virus, care poate dura luni de zile.

În regiunea Seattle, au fost depistați destul de mulți pacienți cu COVID-19, unii dintre aceștia au fost și tratați, datorită evitării suprasaturării spitalelor și a medicilor de serviciu.

În Providence, echipa lui Hinkson face față valului de bolnavi cu ajutorul unui contract cu o companie privată, care îi oferă medici specializați în boli respiratorii, pe o perioadă determinată de timp. Specialistul este conștient și de alegerea, pe care sunt nevoiți să o facă medicii din Italia, pentru a salva pacienții grav bolnavi.

Am făcut o treabă bună de planificare și încercare de a fi pregătiți pentru a evita asemenea probleme”, a declarat Hinkson. „Sperăm că planificarea și distanța socială ne vor ajuta să nu avem de luat asemenea decizii.”

Primul venit, primul deservit – nu mai este actual

Autoritățile de sănătate publică din SUA și-au planificat un scenariu potrivit căruia vor fi prea mulți pacienți și prea puține aparate pentru respirație artificială pentru a-i conecta pe toți.

Într-un raport completat de comitetul de etică al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA, planificatorii au anunțat că principiul de deservire a celor mai bolnavi pacienți în timpul pandemiei nu mai este valabil, deoarece „aceasta poate aduce la epuizarea resurselor de către pacienții ce pot să nu supraviețuiască”.

Atunci când este o lipsă acută a utilajului medical, „prioritate se acordă pacienților care, cel mai degrabă, se vor restabili”, se menționează în raport.

În timpul războiului, medicii decid să trateze în primul rând răniții care, cel mai probabil, se vor restabili. La fel și în timpul epidemiei de holeră – au fost tratate prioritar persoanele cu deshidratare moderată, nu severă,, pentru că acestea au șanse mai mari de a se recupera.

Atunci când aceste decizii trebuie luate, lucrătorii medicali urmează să fie în topul priorităților, a menționat Emanuel Hinkson, „deoarece aceștia salvează alte vieți și se expun riscului în acest proces.

Scopul este să salvezi cât mai multe vieți omenești și anii lor de viață. „Primul venit, primul deservit – nu mai este actual. Și acest lucru nu se întâmplă, pentru că nu ești un om destul de vrednic.”

Colegiul italian de anestezie, analgezie, reanimare și terapie intensivă a publicat un ghid care îi ajută pe doctori să depășească criza, ce amenință întreaga umanitate. Ei s-au confruntat cu o insuficiență drastică de resurse și li s-a ordonat să prioritizeze tratamentul indivizilor sănătoși, de sub 80 de ani.

Revista USA TODAY a ajuns la concluzia, că și în SUA evoluția cazurilor de îmbolnăviri este asemănătoare cu cea din Italia pentru aceeași perioadă de timp. Autoritățile din SUA speră, totuși, să nu se confrunte cu criza ventilatoarelor prin impunerea măsurilor drastice de distanță socială și de evitare a mulțimii.

Nimeni nu poate avea o cerere nelimitată pentru resurse epuizabile

Nancy Berlinger, cercetătoare din cadrul Hastings Center din Garrison, New York, a creat un ghid pentru spitalele, care tratează pacienții infectați cu noul coronavirus.

Berlinger a menționat că lucrătorii din sistemul medical și membrii familiei au de luat decizii dificile cu privire la îngrijirile paliative, în timpul lipsei de urgențe în sănătate, asemeni conectării unei persoane în faze terminale a bolii la aparatele de ventilație artificială.

Însă, o pandemie ce implică o boală infecțioasă aduce cu sine alți factori care trebuie luați în considerare. Din cauza COVID-19 și a lipsei vaccinului specific sau a tratamentului eficient, persoanele bolnave pot fi salvate doar prin conectare la aparatele de ventilație artificială, pentru a oferi timp sistemului imun să lupte cu virusul.

Pentru că spitalele se pot confrunta cu un număr enorm de pacienți ce suferă de aceleași afecțiuni respiratorii în același timp, paturile și ventilatoarele pot deveni insuficiente. Spitalele pot decide de sine stătător ce pacienți se vor restabili. Sau, timpul conectării la aceste aparate poate fi limitat, pentru a oferi posibilitatea tratamentului pentru mai mulți bolnavi infectați.

"Primul venit, primul deservit nu este cel mai bun mod de a lua decizii cu privire la accesul la îngrijiri", a declarat Berlinger. "Acest lucru ar acorda prioritate persoanelor care sunt diagnosticate mai întâi. Deci, trebuie să credem că nimeni nu va avea o cerere nelimitată asupra unei resurse epuizabile.”

Clorochina este testată drept tratament împotriva COVID-19: Este un medicament bun, însă e necesară atenție în utilizarea acestuia.

Autoritățile americane s-au declarat pregătite pentru lupta cu insuficiența de aparate de ventilație artificială. Vice-președintele Mike Pence a declarat că „Rămânem convinși că avem numărul necesar de ventilatoare, chiar și în cazul în care coronavirusul va face înconjorul întregii Americi.”

Sursa foto: 
wgu.edu
Sursa: 

eu.usatoday.com, sanatateinfo.md, gismoldova.maps.arcgis.com, worldometers.info

La Inceput