COVID-19: îngrijirile intensive prin prisma epidemiei din China și Italia. Câți oameni au avut nevoie de ele. Studiu comparativ

Epidemia de COVID-19, care a izbucnit, pe neprins de veste, în regiunea Wuhan din China, a luat medicii și autoritățile prin surprindere și cu asalt. Pe lângă confruntarea cu un virus necunoscut, pentru care nu se știe nicio metodă specifică de tratament și nu există niciun protocol bine definit, medicii au fost nevoiți să facă față și unui val extrem de mare de pacienți, a insuficienței de forțe medicale și de aparate pentru asigurarea ventilației artificiale a plămânilor.

În timpul crizei epidemice din Wuhan, de la mijloc și până la sfârșitul lunii februarie, potrivit calculelor, peste 2.800 de pacienți bolnavi de COVID-19 au solicitat zilnic îngrijiri intensive, inclusiv au avut nevoie de ventilația artificială. Acest lucru însemna, că la 10 mii populație, centrele medicale din Wuhan aveau nevoie de 2,6 paturi de îngrijiri intensive.

Potrivit acelorași calcule, efectuate de cercetătorii chinezi, în orașele mari, afectate de noul COVID-19, la fiecare 10 mii populație a fost nevoie între 2,1 și 4,9 ventilatoare pentru menținerea respirației artificiale.

În alt capăt al lumii, în Italia, potrivit datelor oficiale ale Institutului Sanita, în momentul în care țara avea înregistrați 2.539 de bolnavi de COVID-19, 25% erau în stare critică ori severă, 30% dintre pacienți aveau simptome ușoare, iar 10% - erau asimptomatici. Totodată, 21% dintre acești bolnavi au fost spitalizați, iar 1.545 au avut nevoie de asistență medicală în terapia intensivă.

Cei mai mulți pacienți, spitalizați la mijlocul lunii martie și care au avut nevoie de terapie intensivă, aveau vârsta până la  69 (vârsta 51-70: 46%; vârsta> 70: 44%). Restul, au fost pacienți mai tineri, dar printre aceștia nu se regăsesc pacienți sub 18 ani. Totuși, tinerii sub 30 de ani se răgesesc în lista celor infectați și grav bolnavi, ceea ce demonstrează cât de important este rolul acestora în transmiterea infecției, dar și cât de importantă este respectarea de către aceștia a autoizolării la domiciliu și a altor măsuri pe prevenție.

Medicii italieni descriu scenariul asemănător cu cel din timpul războiului, în care locuri în spitale sunt mai puține, decât pacienții care se află în stare critică. Lombardia, o regiune apropiată de Milan, care este cea mai afectată pentru moment, are aproape 1000 de paturi pentru persoanele ce au nevoie de îngrijiri intensive, însă acestea sunt aproape suplinite.

Recuperarea îndelungată după pneumonia cauzată de noul coronavirus contribuie și ea la aglomerarea unităților de îngrijire intensivă. Pneumonia provoacă 5-10% dintre decesele în rândul pacienților internați și se ridică la 30% printre cei internați în unitățile de îngrijire intensivă. Intubarea poate fi necesară unui pacient internat pentru o perioadă de două săptămâni, iar patul acesta nu mai poate fi utilizat de nimeni.

Solicitarea îngrijirilor intensive și a ventilației artificiale în Italia „este copleșitoare”, potrivit medicilor – 12% din cazurile confirmate de COVID-19 și 16% din pacienții internați. Aceste proporții sunt mai mari decât în China, unde doar 5% dintre pacienții internați au avut nevoie de ventilația artificială. În acest caz, cercetătorii admit două explicații. Una dintre ele ar fi criteriile, potrivit cărora pacienții au fost internați în secțiile de terapie intensivă, iar al doilea fiind diferența dintre cele două popoare – rasa, vârsta și patologiile concomitente.

La momentul actual, autoritățile italiene sunt orientate spre cerșterea capacității de internare în secțiile de terapie intensivă și aprovizionarea acestora cu suficiente resurse medicale.

Cazurile confirmate de COVID-19 în lume se apropie de 250 de mii. Dintre ele, decese sunt peste 10.000, iar peste 88 de mii de oameni s-au însănătoșit. Cazurile critice, severe, înregistrate în Italia (2.498), le depășesc pe cele din China (2.274).

Sursa foto: 
euronews.com
Sursa: 

newyorker.com, bmj.com, cidrap.umn.edu

La Inceput