Veganismul, un stil de viață sau un moft. Pentru cine este recomandat și pentru cine nu

Veganismul este un mod de alimentație din produse pe bază vegetală. Adepții acestei diete nu consumă absolut nici un produs de origine animală (nici măcar miere!) și sunt împotriva utilizării pieilor și a blănurilor naturale în industria vestimentară. Veganii sunt, în primul rând, apărători ai drepturilor animalelor. De aceea nu consumă nici măcar ouă sau lapte. Ei vor să descurajeze, în felul acesta, creșterea animalelor pentru consum și omorârea lor atunci când nu mai produc suficient.

Trecerea de la un mod de alimentație la altul presupune anumite schimbări în organismul uman. Nutriționiștii recomandă ca cei care vor să adopte un stil alimentar vegan să-și asigure toate grupurile de nutrienți importanți din surse vegetale. „Veganismul nu trebuie să producă schimbări nocive în organism, dar dacă o persoană se subalimentează și mănâncă prea mulți carbohidrați (paste, dulciuri, făinoase etc.), atunci poate avea un efect negativ asupra sănătății”, explică nutriționistul Tamara Șchiopu.

Mai exact, povestește nutriționistul, atunci când un om trece la veganism fără să fie informat sau pregătit din punct de vedere psihologic, acesta poate chiar adăuga în greutate. Motivul este că poate consuma multe alimente bogate în calorii, pe care organismul nu reușește să le „ardă” la timp. „Uneori, oamenii pot consuma prea multe grăsimi din nuci, semințe, uleiuri și prea mulți carbohidrați din paste și făinoase, băuturi carbogazate, fructe dulci. Dacă nu fac nici exerciții fizice, efectul va fi că aceste persoane vor adaugă în greutate”.

Cercetările arată că o dietă de acest tip întărește considerabil sistemul imunitar. De asemenea, s-a demonstrat științific că veganii au un risc cu 60% mai mic de a dezvolta diabet zaharat. „Pe de altă parte este demonstrat că veganii înscriu o rată scăzută de cancer colonic sau boli cardiovasculare, care sunt cauzate în mare parte de consumul excesiv de carne. Aceasta probabil este și datorită faptului, că ei au în general un stil de viață mai sănătos. Veganii de obicei consumă mai puțin alcool, nu fumează și au grijă de sănătatea sa și de mediul înconjurător”, a precizat Tamara Șchiopu.

Pentru vegani, animalele sunt prieteni, nicidecum o sursă de alimentație. „Persoanele cu acest mod de viață nu pot să exploateze animalele pentru a consuma ceea ce ele produc, precum ouă, lapte sau miere. Acesta este motivul primar pentru care oamenii aleg să devină vegani, dar, de asemenea și grija față de mediul înconjurător. Se consideră că dacă oamenii vor renunța la carne, sau măcar vor reduce consumul ei, atunci nu va fi nevoie să creștem  atâtea animale în scopuri alimentare. În acest caz va rămâne mai mult pământ, de altfel folosit pentru a crește hrana animalelor, pentru a crește proteine vegetale pentru oameni. ”, mai spune Tamara Șchiopu.

Știința Nutriției susține că dieta vegană poate fi ținută atât de adulți, cât și de copii, femei gravide sau cele care alăptează, dar și de către sportivi, atât timp cât este urmată corect. Există însă și contraindicații.

„Acest regim nu este contraindicat, decât cu anumite excepții: atunci când o persoană are intoleranțe sau maladii din care motive nu poate să consume toate grupele de alimente vegetale. De exemplu, știm că sunt persoane cu intoleranță la gluten. Acestea nu pot consuma nimic din cereale cu gluten și dacă nu consumă nici carne, atunci regimul devine foarte restrictiv și le va fi greu să-și asigure organismul cu nutrienții necesari. De asemenea, sunt persoane alergice la nuci. În asemenea cazuri veganismul ar putea fi o problemă, dat fiind că veganii consumă multe nuci, alune, migdale, etc. Dar, când regimul este aplicat corect, organismul este asigurat cu toate grupurile de nutrienți, vitaminele și microelementele necesare, atunci nu ar trebui să fie contraindicații”, explică specialista.

Meniurile vegane trebuie pregătite corespunzător, pentru a satisface nevoile nutriționale. Pentru a compensa lipsa unor elemente care se conțin în produsele animale, veganii sunt încurajați să ia suplimente alimentare.

„Sunt unele substanțe, precum acizii grași omega 3, pe care organismul nu le poate produce singur. De asemenea, nu toate persoanele pot absorbi cu succes vitamina B12 sau fierul din plante. În aceste cazuri oamenii trebuie să ia o decizie, vor întrebuința suplimente alimentare sau trec la produse din carne”, încheie nutriționista.

Însă, nu există o rețetă unică pentru toți. Fiecare persoană care trece la veganism trebuie să-și analizeze starea sănătății, preferințele gastronomice, stilul de viață, cum să obțină toți nutrienții necesari pentru sănătate și atunci să decidă dacă pot urma acest regim sau nu. Și foarte important, spun nutriționiștii, ca să devii vegan trebuie să începi să-ţi obişnuieşti treptat organismul cu hrana strict vegetală. De obicei, veganii sunt foşti vegetarieni.  

Sursa foto: 
andreea-nutritie.blogspot.com
La Inceput