GEMCITABIN EBEWE concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
INSTRUCŢIUNE PENTRU ADMINISTRARE
 
GEMCITABIN EBEWE
 
concentrat pentru soluţie perfuzabilă
 
Numărul certificatului de înregistrare în Republica Moldova:
10mg/ml – 20 ml:nr. 14861 din 25.01.2010
10mg/ml – 50 ml: nr. 14862 din 25.01.2010
10mg/ml – 100 ml: nr. 14860 din 25.01.2010
40 mg/ml – 5 ml: nr. 17949 din 23.07.2012
40 mg/ml – 25 ml: nr. 17948 din 23.07.2012
40 mg/ml – 50 ml: nr. 17950 din 23.07.2012
 
DENUMIREA COMERCIALĂ
 
Gemcitabin Ebewe
 
DCI-ul substanţei active
 
Gemcitabinum
 
COMPOZIŢIA PREPARATULUI
 
1 ml concentrat conţine:
substanţa activă: clorhidrat de gemcitabină 10 mg;
substanţe auxiliare: acetat de sodiu trihidrat, hidroxid de sodiu, apă pentru injecţii.
 
DESCRIEREA PREPARATULUI
 
Lichid transparent, de culoare galben-pală.
 
FORMA FARMACEUTICĂ
 
Concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
 
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
 
Antineoplazic. Antimetabolit, analog ai bazelor pirimidinice. L01B C05
 
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
 
Proprietăţile farmacodinamice
 
Gemcitabina prezintă activitate citotoxică semnificativă asupra diferitelor culturi de celule tumorale de rozătoare şi umane. Acţiunea gemcitabinei este dependentă de fază astfel că aceasta este citotoxică în principal la nivelul celulelor care sunt în curs de sinteză a ADN (faza S a ciclului celular), blocând, în anumite circumstanţe, progresiunea celulară la joncţiunea interfazică G1/S. In vitro, citotoxicitatea gemcitabinei este dependentă de concentraţie şi de timp.
Mecanism de acţiune
Metabolism celular şi mecanism de acţiune: gemcitabina (dFdC), un antimetabolit pirimidinic, este metabolizată intracelular de către nucleozid-kinaze la nucleozidele active difosfat (dFdCDP) şi trifosfat (dFdCTP). Acţiunea citotoxică a gemcitabinei este determinată de inhibarea sintezei de ADN, printr-un dublu mecanism de acţiune a dFdCDP şi a dFdCTP. În primul rând, dFdCDP inhibă ribonucleotid-reductaza, enzima unică responsabilă pentru catalizarea reacţiilor care produc dezoxinucleozid-trifosfaţii destinaţi sintezei ADN. Inhibarea acestei enzime de către dFdCDP determină scăderea concentraţiilor dezoxinucleozidelor, în general, şi a dCTP, în special. În al doilea rând, dFdCTP intră în competiţie cu dCTP pentru încorporarea sa în ADN (auto-potenţializare). În acelaşi mod, o mică cantitate de gemcitabină poate fi, de asemenea, încorporată şi în ARN. Astfel, scăderea concentraţiei intracelulare de dCTP potenţează încorporarea dFdCTP în ADN. ADN-polimerazei epsilon îi lipseşte capacitatea de a elimina gemcitabina şi nu poate repara lanţurile de ADN în curs de formare. După încorporarea gemcitabinei în ADN, lanţurilor de ADN în formare li se adaugă un nucleozid suplimentar. În urma acestei adăugări, se produce o inhibare completă a sintezei de ADN (terminarea mascată a lanţului de ADN). După încorporarea sa în ADN, gemcitabina induce în aparenţă procesul de liză celulară programată, cunoscut sub numele de apoptoză.
 
Proprietăţile farmacocinetice
 
Concentraţia plasmatică maximă la administrarea a 500-1592 mg/m2 gemcitabină se realizează timp de 0,4-1,2 ore peste 5 minute după finisarea perfuziei şi constituie de la 3,2 până la 45,5 μg/ml. Volumul mediu de distribuţie în organele centrale – de la 12,4 l/m2 la femei până la 17,5 l/m2 la bărbaţi, în organele periferice – până la 47,4 l/m2 (distribuţia periferică nu depinde de gen). Cuplarea cu proteinele plasmatice e neesenţială. Clearance-ul sistemic: de la 29,2 l/oră/m2 până la 92,2 l/oră/m2 în dependenţă de gen şi vârstă. Valoarea clearance-ului la femei e cu 25% mai joasă decât la bărbaţi. Deşi cu vârsta el creşte şi la bărbaţi, şi la femei. La administrarea timp de 30 min. a dozei recomandate de 1000 mg/m2 scăderea valorii clearance-ului pentru bărbaţi şi femei impune reducerea dozei de gemcitabină. Cu urina se elimină mai puţin de 10% de gemcitabină sub formă nemodificată. Clearance-ul renal variază între 2-7 l/oră/m2. Timpul de înjumătăţire – de la 42 până la 94 minute în dependenţă de gen şi vârstă. În cadrul schemei recomandate de administrare şi dozare eliminarea gemcitabinei trebuie să se finiseze complet timp de 5-11 ore după începutul perfuziei. La administrarea o dată pe săptămână gemcitabina nu cumulează în organism. Gemcitabina se metabolizează de către citidindeaminază în ficat, rinichi, sânge şi alte organe şi ţesuturi. Metabolismul intracelular al gemcitabinei produce mono-, di- şi trifosfaţii de gemcitabină, dintre care di- şi trifosfaţii se consideră activi. Aceşti metaboliţi intracelulari nu se regăsesc în plasmă şi urină. Metabolitul primar 2'-deoxi-2', 2' difluorouridina nu este activ şi nu se regăseşte în plasmă şi urină.
Cinetica trifosfatului de gemcitabină.
Acest metabolit poate fi determinat în celulele sanguine mononucleare periferice. Timpul de înjumătăţire a trifosfatului de gemcitabină – de la 0,7 până la 12 ore. Concentraţia intracelulară a trifosfatului de gemcitabină creşte proporţional dozei de gemcitabină de la 35 până la 350 mg/m2/30 min., rezultând într-o concentraţie plasmatică constantă variind între 0,4 şi respectiv 5 µg/ml. La concentraţia plasmatică a gemcitabinei peste 5 μg/ml concentraţia trifosfatului de gemcitabină nu creşte, ceea ce denotă saturarea cu el a celulelor.
 
INDICAŢII TERAPEUTICE
 
Gemcitabina, este indicată pentru tratamentul cancerului vezicii urinare avansat local sau metastatic, în asociere cu cisplatina. Gemcitabina este indicată pentru tratamentul pacienţilor cu adenocarcinom pancreatic avansat local sau metastatic. Gemcitabina, în asociere cu cisplatina, este indicată ca tratament de primă linie la pacienţii cu carcinom pulmonar non-microcelular (NSCLC) avansat local sau metastatic. Gemcitabina în monoterapie poate fi luată în considerare la pacienţii vârstnici sau la cei cu indice de performanţă 2. Gemcitabina, în asociere cu carboplatina, este indicată pentru tratamentul pacientelor cu carcinom ovarian epitelial avansat local sau metastatic, care au prezentat o recădere după un interval fără recidive de cel puţin 6 luni după tratamentul de primă linie cu compuşi ai platinei. Gemcitabina, în asociere cu paclitaxel, este indicată în tratamentul cancerului de sân inoperabil, recurent local sau metastatic care a recidivat după chimioterapia adjuvantă/neoadjuvantă. Tratamentul anterior trebuie să fi inclus o antraciclină, cu excepţia cazului în care există contraindicaţii din punct de vedere clinic.
 
DOZE  ŞI MOD DE ADMINISTRARE
 
Gemcitabină trebuie prescrisă numai de către un medic specialist în utilizarea chimioterapiei antineoplazice.
Dozajul recomandat
Cancer de vezică urinară
Administrare în asociere
Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Doza trebuie administrată în zilele 1, 8 şi 15 ale fiecărui ciclu de tratament de 28 zile, în asociere cu cisplatină. Cisplatina se administrează în doza recomandată de 70 mg/m2, în ziua 1 după gemcitabină sau în ziua 2-a fiecărui ciclu de 28 zile. Ulterior, acest ciclu de 4 săptămâni se repetă. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
Cancer pancreatic
Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Aceasta trebuie repetată o dată pe săptămână timp de până la 7 săptămâni, după care urmează o săptămână de pauză. Ciclurile următoare vor consta în administrarea o dată pe săptămână, timp de 3 săptămâni consecutiv, din fiecare 4 săptămâni. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
Cancer pulmonar non-microcelular
Monoterapie
Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Aceasta trebuie repetată o dată pe săptămână timp de 3 săptămâni, după care urmează 1 săptămână de pauză. Ulterior, acest ciclu de 4 săptămâni se repetă. Reducerea dozelor se poate efectua
la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
Administrare în asociere
Doza de gemcitabină recomandată este de 1250 mg/m2 de suprafaţă corporală, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute, în zilele 1 şi 8 ale ciclului de tratament (21 zile). Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
Cisplatina a fost utilizată în doze cuprinse între 75-100 mg/m2 o dată la fiecare 3 săptămâni.
Cancer de sân
Administrare în asociere
Gemcitabină în asociere cu paclitaxel: se recomandă administrarea de paclitaxel (175 mg/m2) în ziua 1 sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de aproximativ 3 ore, urmată de gemcitabină (1250 mg/m2) sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute în zilele 1 şi 8 ale fiecărui ciclu de 21 zile. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale. Anterior iniţierii tratamentului asociat cu gemcitabină + paclitaxel, pacienţii trebuie să aibă o valoare absolută a numărului de granulocite de cel puţin 1500 (x 106/1).
Cancer ovarian
Administrare în asociere
Gemcitabină în asociere cu carboplatina: se recomandă administrarea de gemcitabină 1000 mg/m2 în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute în zilele 1 şi 8 ale fiecărui ciclu de 21 zile. Carboplatina va fi administrată după gemcitabină în ziua 1 cu o doză calculată în funcţie de aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (AUC) ţintă, de 4 mg/ml şi minut. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale.
Monitorizarea toxicităţii şi modificarea dozei datorită toxicităţii
Modificarea dozei datorită toxicităţii non-hematologice
Trebuie efectuată examinarea fizică periodică, precum şi controlul periodic al funcţiei renale şi hepatice, pentru a se identifica toxicitatea non-hematologică. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiaşi ciclu, în funcţie de gradul toxicităţii individuale. In general, în cazul toxicităţii non-hematologice severe (grad 3 sau 4), cu excepţia simptomelor de greaţă/vărsături, administrarea de gemcitabină trebuie întreruptă temporar sau doza trebuie scăzută în funcţie de decizia medicului curant. Tratamentul se întrerupe până când medicul apreciază că toxicitatea s-a rezolvat. Pentru ajustarea dozelor de cisplatină, carboplatină şi paclitaxel utilizate în tratamentul asociat, vă rugăm să consultaţi SPC produselor respective.
Modificarea dozei datorită toxicităţii hematologice
Iniţierea unui ciclu
Pentru toate indicaţiile terapeutice, înaintea fiecărei administrări, pacientul trebuie monitorizat hematologic în ceea ce priveşte numărul de trombocite şi granulocite. Anterior iniţierii unui ciclu, pacienţii trebuie să aibă un număr absolut de granulocite de cel puţin 1500 (x 106/1) şi un număr de trombocite de 100000 (x 106/1).
În timpul unui ciclu
Modificările dozei de gemcitabină în cadrul unui ciclu trebuie efectuate în conformitate cu recomandările din tabelele următoare:
Modificarea dozei de gemcitabină administrată în monoterapie sau în asociere cu cisplatină, în cadrul unui ciclu de tratament pentru cancerul vezicii urinare, NSCLC şi cancerul pancreatic
Număr absolut de granulocite (x 106/1) Număr de trombocite (x 106/1) Procent din doza standard de gemcitabină(%)
>1000           şi >100000 100
500-1000    sau 50000-100000 75
<500          sau < 50000 Omiterea dozei*

*Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului decât atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel puţin 500 (x106/l) şi numărul de trombocite atinge 50000 (x 106/l).

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu paclitaxel, în cadrul unui ciclu de tratament pentru cancer de sân
Număr absolut de granulocite (x 106/1) Număr de trombocite (x 106/1) Procent din doza standard de
≥1200              şi > 75000 100
1000-<1200      sau 50000-75000 75
700-<1000       şi ≥50000 50
<700                 sau <50000 Omiterea dozei*

* Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului. Tratamentul va fi iniţiat în ziua 1 a ciclului următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel puţin 1500 (xl06/l) şi numărul de trombocite atinge 100000 (x 106/1).

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu carboplatină, în cadrul unui ciclu de tratament pentru cancer ovarian
Număr absolut de granulocite (x 106/1)
Număr de trombocite
(x 106/1)
Procent din doza standard de gemcitabină(%)
> 1500              şi ≥100000 100
1000-1500         sau 75000-100000 50
<1000                sau
< 75000
Omiterea dozei*
 
* Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului. Tratamentul va fi iniţiat în ziua 1 a ciclului următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel puţin 1500 (xl06/l) şi numărul de trombocite atinge 100000 (x 106/1).
Modificările dozei datorită toxicităţii hematologice în ciclurile următoare, pentru toate indicaţiile
Doza de gemcitabină trebuie scăzută la 75% din doza iniţială utilizată la debutul ciclului, în cazul următoarelor toxicităţi hematologice:
  • Număr absolut de granulocite < 500 x 106/1 pentru mai mult de 5 zile
  • Număr absolut de granulocite < 100 x 106/1 pentru mai mult de 3 zile
  • Neutropenie febrilă
  • Număr de trombocite < 25000 x 106/1
  • Amânarea iniţierii unui ciclu cu mai mult de 1 săptămână datorită toxicităţii.
Mod de administrare
Gemcitabină Ebewe pulbere pentru soluţie perfuzabilă este bine tolerat în timpul perfuzării şi poate fi administrat ambulatoriu. În general, dacă apare extravazare, perfuzia trebuie oprită imediat şi administrată într-un alt vas de sânge. Pacientul trebuie monitorizat cu atenţie după administrare.
Instrucţiuni privind reconstituirea (şi diluarea ulterioară, dacă este efectuată)
Singurul solvent aprobat pentru reconstituirea pulberii sterile de gemcitabină este soluţia injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (fără conservanţi). Din considerente de solubilitate, concentraţia maximă de gemcitabină în soluţia reconstituită este de 40 mg/ml. Reconstituirea la concentraţii mai mari de 40 mg/ml poate produce dizolvare incompletă şi trebuie evitată.
  1.   Se utilizează tehnici aseptice pe parcursul reconstituirii şi a oricărei diluări ulterioare a gemcitabinei pentru administrare perfuzabilă intravenoasă.
  2.   Pentru reconstituire se adaugă 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), fără conservanţi, în flaconul de 200 mg sau 25 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), fără conservanţi în flaconul de 1000 mg. Se agită pentru dizolvare. Poate fi efectuată o diluare suplimentară cu soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (fără conservanţi). Soluţia reconstituită este limpede, incoloră până la slab gălbui.
  3.   Înainte de administrare, medicamentele destinate administrării parenterale trebuie inspectate vizual pentru observarea particulelor şi a modificărilor de culoare. În cazul în care se observă particule, nu se administrează.
  4. Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
Manipulare
Când se prepară şi se elimină soluţiile injectabile trebuie respectate precauţiile uzuale de siguranţă pentru medicamentele citostatice. Manipularea soluţiei perfuzabile trebuie făcută într-un recipient de siguranţă şi trebuie purtată îmbrăcăminte de protecţie şi mănuşi. Dacă nu există recipient de siguranţă, echipamentul de protecţie va fi suplimentat cu o mască şi ochelari de protecţie. Dacă preparatul vine în contact cu ochii, poate să apară o iritaţie gravă. Ochii trebuie clătiţi imediat cu apă din abundenţă. Dacă iritaţia persistă, se impune consult medical. Dacă soluţia este vărsată pe piele, trebuie clătită cu apă din abundenţă.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică
Gemcitabină trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, deoarece există date insuficiente din studiile clinice pentru a permite recomandări clare privind dozele indicate la aceste grupe de pacienţi.
Vârstnici (cu vârsta >65 ani)
Gemcitabină a fost bine tolerată de pacienţii cu vârsta peste 65 ani. Nu există dovezi care să sugereze că sunt necesare modificări ale dozei la vârstnici, în afara celor deja recomandate tuturor pacienţilor.
Copii si adolescenţi (cu vârsta <18 ani)
Gemcitabină nu este recomandată pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, datorită datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea.
Soluţia reconstituită:
Stabilitatea fizică şi chimică în uz a medicamentului a fost demonstrată pentru 24 ore la temperatura de 25°C. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă soluţiile nu sunt utilizate imediat, responsabilitatea în ceea ce priveşte durata şi condiţiile de păstrare dinaintea utilizării revine utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să fie mai lungi de 24 ore la temperatura camerei, cu excepţia situaţiilor când reconstituirea (şi eventuala diluare ulterioară) a avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate. Soluţiile reconstituite de gemcitabină nu trebuie păstrate la frigider sau congelate, deoarece poate să apară cristalizarea.
 
REACŢII ADVERSE
 
Reacţiile adverse care pot apărea pe durata tratamentului cu Gemcitabină sunt clasificate după frecvenţă:
  • foarte frecvente: ≥1/10,
  • frecvente: ≥1/100, <1/10,
  • ocazionale: ≥1/1,000, <1/100,
  • rare: ≥1/10,000, <1/1,000,
  • foarte rare: <1/10,000.
Frecvenţa şi severitatea reacţiilor adverse depinde doză, viteza administrării şi intervalele între doze.
Din partea sistemului hematopoietic şi limfatic
Foarte frecvent – leucopenie, trombocitopenie, neutropenie (de obicei la 3-19,3% din pacienţi până la 46%; mielodepresia de obicei e uşoară sau moderată şi se răsfrânge preponderent asupra numărului de granulocite), anemie.
Foarte rar – trombocitoză.
Din partea sistemului imun
Foarte rar – reacţii anafilactice.
Din partea metabolismului: frecvent – anorexie.
Din partea sistemului nervos central
Frecvent – cefalee, insomnie, somnolenţă.
Din partea sistemului cardiovascular
Rar –  hipotensiune arterială, infarct miocardic.
Din partea sistemului respirator
Foarte frecvent – dispnee (de obicei uşoară sau moderată, care nu necesită tratament).
Frecvent – tuse, rinită.
Ocazional - pneumonie interstiţială, bronhospasm (de obicei uşor şi tranzitoriu, dar poate fi necesară administrarea parenterală a remediilor spasmolitice).
Din partea sistemului digestiv
Foarte frecvent – greaţă, vomă.
Frecvent – stomatită, ulceraţii ale mucoasei cavităţii bucale, diaree, constipaţii.
Din partea sistemului hepato-biliar
Foarte frecvent – creşterea activităţii transaminazelor hepatice şi fosfatazei alcaline.
Frecvent – creşterea concentraţiei de bilirubină.
Rar - creştere a valorilor gama-glutamiltransferazei (GGT).
Din partea tegumentelor şi ţesutului subcutanat
Foarte frecvent – erupţii cutanate, frecvent însoţite de prurit, alopecie.
Frecvent – prurit, transpiraţie.
Rar – ulceraţii, formare de vezicule şi leziuni cutanate, descuamare.
Foarte rar - reacţii cutanate severe, incluzând descuamări şi erupţii buloase cutanate.
Din partea sistemului musculo-scheletic
Frecvent – dureri de spate, mialgie.
Din partea sistemului urinar
Foarte frecvent – hematurie, proteinurie uşoară.
Generale şi la nivelul locului de administrare
Foarte frecvente - simptome pseudo-gripale - cele mai frecvente simptome sunt: febră, cefalee, frisoane, mialgie, astenie şi anorexie. Tuse, rinită, stare generală de rău, transpiraţii şi tulburări de somn au fost, de asemenea, raportate.
Edeme/edeme periferice-inclusiv edem facial.
Edemele sunt de obicei reversibile după întreruperea tratamentului.
Frecvente – febră, astenie, frisoane.
Rare - reacţii uşoare la nivelul locului de injectare.
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate - toxicitate datorată iradierii
Raportări după punerea pe piaţă (raportări spontane), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Din partea sistemului nervos
Accident vascular cerebral
Din partea sistemului cardiac
Aritmii, predominant de natură supraventriculară
Insuficienţă cardiacă
Tulburări vasculare
Semne clinice de vasculită periferică şi gangrena
Din partea sistemului respirator
Edem pulmonar
Sindrom de detresă respiratorie acută a adultului
Din partea sistemului gastrointestinal
Colită ischemică
Tulburări hepatobiliare
Hepatotoxicitate gravă, incluzând insuficienţă hepatică şi deces
Afecţiuni cutanate si ale ţesutului subcutanat
Reacţii cutanate severe, incluzând descuamări şi erupţii cutanate buloase, sindrom Lyell, sindrom Stevens-Johnson
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Insuficienţă renală
Sindrom hemolitic uremie
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Reactivare a leziunilor post-iradiere
Terapia combinată la pacienţii cu cancer de sân
Frecvenţa manifestării hematotoxicităţii de gradul 3 şi 4, îndeosebi a neutropeniei, creşte la administrarea gemcitaminei în asociere cu paclitaxelul. La fel mai frecvent se semnalează oboseală şi neutropenie febrilă. Oboseala nedeterminată de anemie de obicei dispare după primul ciclu de tratament.
 
CONTRAINDICAŢII
 
Hipersensibilitate la preparat. Perioada de alăptare.
 
SUPRADOZAJ
 
Simptome: exacerbarea simptomelor toxice.
Tratament: la o posibilă supradozare la pacient se va efectua monitorizarea permanentă a hemoleucogramei, iar la necesitate se va institui terapie simptomatică. Nu există antidot specific. Doze unice de până la 5700 mg/m2 administrate în perfuzie intravenoasă timp de 30 de minute la intervale de 2 săptămâni au prezentat toxicitate acceptabilă din punct de vedere clinic.
 
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
 
Perfuzii prelungite şi doze mult mai frecvente s-au dovedit a fi factori determinanţi în creşterea toxicităţii. Gemcitabina poate suprima funcţiile măduvei spinării, manifestându-se prin leucopenie, trombocitopenie şi anemie. Pacienţii trataţi cu gemcitabină trebuie monitorizaţi hematologic înaintea fiecărei administrări privind numărul de trombocite, leucocite şi granulocite. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului sau modificarea acestuia atunci când este identificată supresia medulară indusă medicamentos. Cu toate acestea, mielosupresia este de scurtă durată şi de obicei nu determină reducerea dozei sau, rar, întreruperea tratamentului. După ce administrarea gemcitabinei a fost întreruptă, numărul elementelor figurate periferice poate continua să scadă. La pacienţii cu funcţie medulară afectată tratamentul trebuie iniţiat cu precauţie. Similar altor tratamente citotoxice, riscul de supresie medulară cumulativă trebuie luat în considerare atunci când gemcitabină este administrată împreună cu alte chimioterapice.
Insuficienţă hepatică
Administrarea gemcitabinei la pacienţi cu metastaze hepatice sau cu antecedente de hepatită, alcoolism sau ciroză hepatică poate determina exacerbarea insuficienţei hepatice subiacente. Trebuie efectuate evaluări periodice de laborator ale funcţiei renale şi hepatice (inclusiv teste virusologice). Gemcitabina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau cu afectarea funcţiei renale, deoarece există date insuficiente din studiile clinice pentru a permite recomandări clare privind dozele indicate la aceste grupe de pacienţi.
Radioterapie concomitentă
Radioterapia concomitentă (administrată simultan sau la interval de <7 zile): a fost raportată toxicitate
Vaccinuri vii
Vaccinul febrei galbene şi alte vaccinuri vii atenuate nu sunt recomandate pacienţilor trataţi cu gemcitabină.
Afectare cardiovasculară
Este necesară prudenţă deosebită, în special la pacienţii care prezintă antecedente de evenimente cardiovasculare, datorită riscului de tulburări cardiace şi/sau vasculare la administrarea gemcitabinei.
Afectare pulmonară
Legat de tratamentul cu gemcitabină au fost raportate efecte pulmonare, uneori severe (cum sunt edem pulmonar, pneumonie interstiţială sau sindrom de detresă respiratorie a adultului (SDRA). Etiologia acestor reacţii este necunoscută. Dacă apar astfel de reacţii, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu gemcitabină. Utilizarea precoce a măsurilor de susţinere poate favoriza ameliorarea stării pacientului.
Afectare renală
Semne clinice sugestive pentru sindromul hemolitic uremie (SHU) au fost raportate rar la pacienţii trataţi cu gemcitabină. Administrarea gemcitabinei trebuie întreruptă la primele semne de apariţie a anemiei hemolitice microangiopatice, cum sunt scăderile rapide ale valorilor hemoglobinei însoţite de trombocitopenie, creşteri ale concentraţiilor plasmatice de bilirubină, creatinină, uree sau lactat dehidrogenază (LDH). Este posibil ca insuficienţa renală să nu fie reversibilă la întreruperea tratamentului şi poate fi necesară dializa.
Fertilitate
Prin urmare, bărbaţii trataţi cu gemcitabină sunt sfătuiţi să nu procreeze în timpul tratamentului şi până la 6 luni după terminarea acestuia şi să solicite consiliere privind crioconservarea de spermă anterior începerii tratamentului, datorită posibilităţii de apariţie a infertilităţii datorate tratamentului cu gemcitabină.
Sodiu
Fiecare flacon de Gemcitabină Ebewe 200 mg conţine sodiu 21,49 mg (0,93 mmol), 500 mg conţine 53,74 mg (2,34 mmol). Fiecare flacon de Gemcitabină Ebewe 1000 mg conţine sodiu 107,47 mg (4,67 mmol). Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă cu restricţie de sodiu.
Perioada de sarcină şi alăptare
Nu există date adecvate privind utilizarea gemcitabinei la femeile gravide. Gemcitabina nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar. Femeile trebuie avertizate să nu rămână gravide în timpul tratamentului cu gemcitabina şi să informeze imediat medicul curant dacă totuşi acest lucru se întâmplă. Nu se cunoaşte dacă gemcitabina este excretată în laptele uman şi reacţiile adverse asupra sugarului nu pot fi excluse. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu gemcitabina.
Efecte asupra capacităţii de conducerea autovehiculelor şi manevrarea utilajelor
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Cu toate acestea, s-a raportat că gemcitabina produce somnolenţă uşoară până la moderată, în special în asociere cu consumul de alcool etilic. Pacienţii trebuie avertizaţi să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje până când se poate stabili că nu devin somnolenţi.
 
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
 
Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile.
Radioterapie
Terapia concomitentă (administrare concomitentă sau la interval < 7 zile) - Toxicitatea asociată cu această terapia multimodală este dependentă de mai mulţi factori diferiţi, incluzând doza de gemcitabina, frecvenţa de administrare a gemcitabinei, doza de iradiere, tehnica de planificare a radioterapiei, ţesutul ţintă şi volumul ţintă. Nu a fost încă stabilit regimul terapeutic optim pentru administrarea sigură a gemcitabinei în asociere cu radioterapia în toate tipurile de tumori.
Terapie secvenţială (administrare la interval > 7 zile) - Analiza datelor nu indică vreo creştere a toxicităţii atunci când gemcitabina este administrată cu mai mult de 7 zile înainte sau după iradiere, în afară de reactivarea efectelor secundare ale iradierii. Datele sugerează că tratamentul cu gemcitabina poate fi iniţiat după remiterea efectelor acute ale iradierii sau la cel puţin o săptămână după iradiere. Leziuni de tip post-iradiere au fost raportate la nivelul ţesuturilor ţintă (de exemplu esofagită, colită şi pneumonie) în asociere atât cu terapia concomitentă cât şi cu cea secvenţială cu gemcitabina.
Alte interacţiuni
Vaccinul febrei galbene şi alte vaccinuri vii atenuate nu sunt recomandate, datorită riscului de boală sistemică, posibil letală, în special în cazul pacienţilor imunodeprimaţi.
 
PREZENTARE, AMBALAJ
 
Concentrat pentru soluţie perfuzabilă 10 mg/ml a câte 20 ml, 50 ml şi 100 ml în flacoane şi 40 mg/ml a câte 5 ml, 25 ml şi 50 ml; câte 1 flacon împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.
 
PĂSTRARE
 
A se păstra la temperatura sub 25°C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
A nu se congela!
 
TERMEN DE VALABILITATE
 
2 ani.
A nu se utiliza după expirarea termenului de valabilitate, indicat pe ambalaj.
 
Statutul legal
 
Cu prescripţie medicală.
 
Data ultimei verificări a textului
 
Noiembrie 2009.
 
Denumirea şi adresa producătorului                                
 
EBEWE Pharma GmbH Nfg, KG, Austria
 
Însoţiţi orice reclamaţie cu numărul de serie înscris pe ambalaj!
La Inceput