Coronavirusuri – ce sunt, câte tipuri există, deosebiri și asemănări

Coronavirusurile reprezintă o categorie de virusuri care pot provoca îmbolnăviri la animale și la oameni. În cazul oamenilor, aceștia pot cauza infecții ale tractului respirator superior cu simptome și complicații ce variază de la ușoare la severe. Majoritatea speciilor de coronavirusuri nu afectează oamenii, cu toate acestea, șapte tipuri au provocat îmbolnăviri în masă, inclusiv SARS-CoV-2 care a provocat pandemia COVID-19. Află în continuare ce reprezintă coronavirusurile, ce tipuri există și ce simptome provoacă în cazul oamenilor.

Ce sunt coronavirusurile?

Coronavirusurile reprezintă o familie vastă de virusuri care provoacă maladii ale tractului respirator superior și ale tractului gastro-intestinal. Numele de „coronavirusuri” provine de  la vârfurile asemănătoare unei coroane care acoperă suprafața virusurilor din această familie. Majoritatea coronavirusurilor afectează animalele, precum liliecii și porcii. Șapte dintre aceștia pot infecta și oamenii.

Tipurile de coronavirusuri

Există patru subtipuri de coronavirusuri – alfa, beta, gamma și delta. Savanții le utilizează pentru a clasifica speciile. Din cele șapte coronavirusuri care afectează oamenii, patru pot cauza îmbolnăviri ușoare ale căilor respiratorii superioare și inferioare, nas, sinusurile paranazale, laringe, trahee, bronhii și plămâni.

Celelalte trei tipuri pot cauza îmbolnăviri mult mai severe. Acestea sunt următoarele:

- Sindromul Respirator Acut Sever (SARS-CoV), care a provocat epidemia SARS în anii 2002-2003;

- Sindromul Respirator al Orientului Mijlociu (MERS-CoV), care a provocat o izbucnire a infecției MERS în anul 2012; 

- SARS-CoV-2 care a provocat pandemia COVID-19.

Coronavirusurile umane frecvente

Cele patru coronavirusuri care se întâlnesc frecvent la oameni cauzează îmbolnăviri respiratorii ușoare, asemeni răcelilor banale. Aceste virusuri poartă denumirea de:

- 229E;

- NL63;

- OC43;

- HKU1.

Ele sunt extrem de răspândite pe glob și provoacă aproximativ 15%-30% dintre răcelile sezoniere. Acestea rareori se răspândesc spre tractul respirator inferior, adică în plămâni.

SARS-CoV

Acest virus provoacă sindromul respirator acut sever sau SARS. Primul caz al acestei îmbolnăviri a fost înregistrat la oameni în provincia Guangdong din China în anul 2002.

În total, SARS s-a răspândit în 26 de țări, cauzând o epidemie cu mai mult de 8000 de cazuri de infectare. Din anul 2004 nu a mai fost înregistrat niciun caz de SARS la oameni.

Simptomele SARS sunt următoarele:

- Febră;

- Oboseală;

- Frisoane;

- Dureri musculare;

- Tuse;

- Dificultăți de respirație;

- Diaree.

În cazuri mai grave SARS provoacă o insuficiență drastică a oxigenului din sânge, determinând decesul a 10% dintre cei infectați.

MERS-CoV

Acest coronavirus provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu, denumit și MERS. Primele cazuri au avut loc în Arabia Saudită în anul 2012. Aproximativ 3-4 persoane din 10 confirmate pozitiv cu acest virus au decedat.

Un raport din 2019 al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) sugera că MERS-CoV se poate răspândi în urma contactului cu animalele, în special cu cămilele. Și transmiterea de la om la om este posibilă, în special în urma contactului apropiat cu cei infectați. În acest caz, lucrătorii medicali sunt deosebit de vulnerabili.

MERS provoacă simptome precum:

- Febră;

- Tuse;

- Dificultăți de respirație.

Din anul 2012, majoritatea cazurilor au avut loc în orientul Mijlociu . Numărul total de cazuri înregistrate a ajuns la 2494 și 858 de decese. Niciun vaccin specific sau medicament nu poate trata sau preveni MERS, iar autoritățile continuă să monitorizeze cu precauție virusul.

SARS-CoV-2

SARS-CoV-2 este virusul care provoacă COVID-19 și prezintă cel puţin şase tulpini. În ciuda mutaţiilor sale, virusul prezintă o variabilitate redusă, aceasta fiind o veste bună pentru cercetătorii care lucrează la un vaccin viabil.

Tulpina „L”, care a apărut în Wuhan (China), în decembrie 2019, este considerată tulpina originală. Prima sa mutaţie, tulpina „S”, a apărut la începutul anului 2020, în timp ce, de la mijlocul lunii ianuarie 2020, au apărut tulpinile „V” şi „G”.

Tulpina „G” este cea mai răspândită, la sfârşitul lunii februarie 2020 transformându-se în tulpinile „GR” şi „GH”, care reprezintă 74% dintre toate secvenţele genetice. Tulpinile „G” şi „GR” sunt cele mai frecvente în Italia, în special, şi în Europa, în general.

Tulpina „GH” este aproape inexistentă în Italia, apărând mai frecvent în Franţa şi în Germania. În America de Nord, cea mai răspândită este tulpina „GH”, în timp ce în America de Sud este mai frecventă tulpina „GR”.

În Asia, unde a apărut iniţial tulpina „L” Wuhan, răspândirea tulpinilor „G”, „GH” şi „GR” este în creştere. Aceste tulpini au pătruns în Asia abia la începutul lunii martie 2020, la mai bine de o lună după răspândirea lor în Europa.

La nivel global, tulpinile „G”, „GH” şi „GR” se răspândesc în mod constant. Tulpina „S” poate fi găsită în unele zone restricţionate din SUA şi din Spania. Tulpinile „L” şi „V” dispar treptat. Pe lângă aceste şase tulpini principale de coronavirus, cercetătorii au identificat câteva mutaţii rare, neîngrijorătoare în acest moment, dar care ar trebui totuşi monitorizate.

Primele cazuri de îmbolnăvire cu acest virus au fost depistate în orașul Wuhan din China la sfârșitul anului 2019. Acesta poate cauza afecțiuni de la ușoare la severe.

Simptomele lui sunt următoarele:

- Febră;

- Tuse;

- Frisoane;

- Dificultăți de respirație;

- Oboseală;

- Dureri musculare și articulare;

- Dureri de cap;

- Pierderea gustului și a mirosului;

- Greață și vomă;

- Diaree.

Nu toate persoanele dezvoltă acest șir de simptome. Unii pot avea doar unul sau două. De asemenea, unii experimentează simptome ușoare, în timp ce alții nu manifestă simptome deloc.

Prevenirea infectării cu toate tipurile de coronavirus menționate poate fi efectuată prin măsurile ce urmează a fi aplicate în acest moment, precum păstrarea distanței sociale de 1-2 metri, spălarea sau dezinfectarea frecventă a mâinilor și a suprafețelor și purtarea măștii de protecție individuală. Iată ce tipuri de măști sunt cele mai eficiente pentru a preveni răspândirea virusului .

Izolați-vă la domiciliu, dacă manifestați unele dintre simptomele menționate și anunțați medicul de familie. Majoritatea persoanelor fac forme ușoare, care pot fi tratate acasă. În cazul dificultăților de respirație, durerilor persistente în regiunea pieptului, confuzie sau cianoză (apariția nuanței albăstruie) a buzelor și a feței, apelați de urgență la serviciul 112.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
the-scientist.com
Sursa: 

medicalnewstoday.com, frontiersin.org

La Inceput