Nutriție

Nitrații din fructele și legumele din sere: cât de periculoși sunt și cum să le reduci cantitatea

Odată cu apariția primelor fructe, legume și verdețuri autohtone, apare marea dorință de a le cumpăra și utiliza în cantități cât mai mari în alimentație. E normal – organismul e astenic și lipsit de vitamine după sfârșitul iernii. Însă, aceste bunătăți sunt cultivate în sere, ceea ce nu exclude faptul că au fost tratate cu îngrășăminte, iar drept rezultat nitrații se pot găsi în cantități mari în produsele finale. Află în continuare ce sunt nitrații, de ce și în ce condiții pot fi periculoși, dar și cum să alegi și utilizezi bunătățurile din sere pentru a rămâne în siguranță.

Măslinele: de ce sunt de culori diferite și cum să le alegi pe cele mai bune

Măslinele sunt parte a alimentației noastre de mii de ani, strămoșii noștri cunoscându-le cu mult timp înainte de avântul industrial și era ambalării produselor alimentare. Cu câteva zeci de ani în urmă măslinele sau olivele nu erau atât de diverse pe piață: verzi, negre, cu sau fără sâmburi și cam atât. Astăzi, însă, există un șir de variații ale acestora, iar din cauza industrializării și a creșterii cerinței unele dintre ele nu mai sunt naturale, ci tratate cu coloranți. Află în continuare cum să faci diferența și ce tipuri de măsline e mai bine să alegi.

Câte fructe și legume consumă zilnic un om în Moldova: realități versus recomandările cercetătorilor

Recomandarea privind consumul a 5 porții de fructe și legume pe zi este pe cât de cunoscută, pe atât de nerespectată de o mare parte a populației țării noastre. Potrivit Studiului privind consumul alimentar de sare în Republica Moldova, 2016, peste jumătate (56%) din populația Moldovei consumă zilnic mai puțin de 5 porții de fructe și legume recomandate. Potrivit cercetătorilor de la Școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Harvard, Boston, SUA, consumul a 2 porții de fructe și 3 porții de legume pe zi poate micșora riscul deceselor provocate de diverse maladii. Urmăriți rezultatele studiului care au apărut recent în jurnalul științific Circulation al  Asociației Americane a Inimii (American Heart Association, AHA).

Vegetarieni și vegani: 8 mituri medicale explicate de specialiști

Dieta vegetariană care include mai multe variații: lacto-ovo-vegetarieni (consum de produse vegetale, lactate și ouă), lacto-vegetarieni (consum de produse vegetale și lactate), ovo-vegetarieni (consum de produse vegetale și ouă), pescarieni (consumul produselor vegetale, a peștelui și uneori a ouălor și a lactatelor), vegani (consumul doar a produselor vegetale) și raw-vegani (consumul produselor vegetale tratate termic la maxim 40 grade Celsius) este astăzi pe cât de populară, pe atât de învăluită de mituri și concepții eronate. Pentru a clarifica lucrurile, v-am pregătit în continuare 8 din cele mai frecvente mituri la acest subiect combătute de specialiștii în domeniu.

Cele mai potrivite grăsimi pentru gătit – ce să alegi pentru bucatele reci, pentru fiert și prăjit

Uleiurile și grăsimile animaliere sunt partea componentă de bază a mai multor tipuri de rețete, fiind utilizate în diferite tehnici de gătit – de la fiert și sotat până la copt și prăjit. În toate tehnicile menționate diferența este dată de temperatura de gătit și, respectiv, de rezistența grăsimilor la aceasta. În limbaj chimic temperatura la care grăsimile încep să degradeze, eliberând radicali liberi dăunători, este denumit „punct de ardere”. Urmărește în continuare o scurtă descriere a diferitor tipuri de grăsimi – animaliere și vegetale, alături de punctul lor de ardere și tipul de gătit pentru care acestea sunt potrivite.

Alimentația pacienților infectați de COVID-19: sfaturi în funcție de gravitatea simptomelor

Asigurarea unei alimentații adecvate a pacienților infectați cu noul coronavirus este foarte importantă pentru asigurarea răspunsului imun împotriva ARN-ului viral (acid ribonucleic sau materialul genetic al COVID19). În acest moment există suficiente dovezi că o nutriție inadecvată poate slăbi sistemul imunitar, și, respectiv, răspunsul la noul coronavirus. Iată de ce ți-am pregătit în continuare un șir de sfaturi cu privire la nutriția pacienților cu COVID-19, în funcție de formele experimentate: ușoare, medii și severe.

 

Făina de grâu: 10 alternative sănătoase pe care le poți găsi pe piața autohtonă

Făina de grâu de calitate superioară a devenit, potrivit tradiției, un atribuit indispensabil în bucătăria oricărei gospodine. Astăzi, însă, este bine cunoscut că acest tip ultra-rafinat de făină nu aduce beneficii sănătății, este lipsit de nutrienți și contribuie în timp la acumularea kilogramelor în plus. Iată de ce ți-am pregătit în continuare o listă din 10 alternative a acestui tip tradițional de făină pe care le poți găsi cu ușurință pe rafturile autohtone la un preț accesibil, alături de beneficiile acestora și modul în care le poți încorpora în rețetele tradiționale.

Dieta înfometării pe intervale (intermittent fasting) – eficientă pentru slăbit sau nu prea?

Dieta înfometării pe intervale a devenit extrem de populară în ultima perioadă de timp. Adepții acesteia afirmă că ea poate reduce masa corporală și îmbunătăți sănătatea metabolică. Deși studiile pe animale sugerează că acest regim poate preveni îmbătrânirea precoce, evidențele științifice cu implicarea oamenilor sunt, deocamdată, insuficiente. Aflați în continuare ce reprezintă dieta înfometării pe intervale, cât de eficientă este pentru slăbit și ce ne zice știința la acest capitol.

Grăsimile „rele”, în ce produse se regăsesc și de ce ar fi bine să nu le consumăm

Deși cu toții cunoaștem că grăsimile trans sunt rele și ar trebui să le excludem în totalitate din alimentație, detaliile structurii chimice ale acestora, dar și modul în care ne afectează sănătatea rămân în umbră. Și, pentru că la întrebarea de ce sunt dăunătoare răspunsul nostru nu poate fi „pentru că”, urmăriți în continuare ce sunt aceste grăsimi, cum sunt produse, unde se întâlnesc și de ce sunt considerate răul absolut pentru sănătatea noastră.

Laptele crud vs pasteurizat. Care dintre ele poate fi contaminat cu microorganisme rezistente la antibiotice

În urma colectării probelor de lapte crud din SUA a fost depistată prezența unui număr mic de bacterii benefice, dar și a celor rezistente la antibiotice, numărul cărora se mărește atunci când laptele este lăsat la temperatura camerei.

La Inceput