Alimentele ultraprocesate pot crea dependență la fel de mult ca și fumatul, raportează un studiu recent publicat în The BMJ. În raportul lor, cercetătorii spun că oamenii consumă în mod compulsiv alimente bogate în carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, pe care le consideră foarte satisfăcătoare și atrăgătoare într-un mod similar cu modul în care experimentează substanțele care creează dependență, cum ar fi nicotina. Oamenii de știință au afirmat că unele persoane care mănâncă aceste alimente o fac în mod obsesiv, iar această comportare poate îndeplini criteriile pentru diagnosticarea tulburării de consum de substanțe la anumite persoane.
Dependența și alimentele ultraprocesate
Autorii studiului au analizat două recenzii sistematice care au inclus 281 de studii din 36 de țări. Pornind de la aceste date, cercetătorii au raportat că, după standardele Yale Food Addiction Scale, se estimează că dependența de alimente ultraprocesate apare la 14% dintre adulți și 12% dintre copii. Pentru comparație, autorii studiului au subliniat că nivelurile de dependență la alte substanțe legale la adulți sunt de 14% pentru alcool și 18% pentru tutun. Nivelul de 12% pentru copii este „fără precedent”, au remarcat cercetătorii.
Scala Yale Food Addiction Scale evaluează 11 criterii simptomatice pentru tulburarea de consum de substanțe, inclusiv controlul diminuat asupra consumului, pofta, sevrajul și continuarea consumului în ciuda rezultatelor negative. Autorii studiului au mai spus că alimentele ultraprocesate sunt asociate cu „mecanisme biopsihologice de dependență și probleme semnificative din punct de vedere clinic”.
În rândul persoanelor cu diagnostice clinice definite, Scala Yale de dependență alimentară a identificat că prevalența dependenței alimentare ajunge la 32% la persoanele cu obezitate care au suferit o intervenție chirurgicală bariatrică și la peste 50% la cele cu tulburări de alimentație compulsivă. Dependența alimentară bazată pe scala Yale este, de asemenea, asociată cu mecanismele de bază ale dependenței, cum ar fi disfuncția neuronală legată de recompensă, impulsivitatea și dereglarea emoțiilor, precum și cu o sănătate fizică și mentală mai slabă și o calitate mai scăzută a vieții.
De ce unele alimente pot crea dependență
Deși au subliniat că nu toate alimentele au potențial de dependență, autorii studiului au identificat tipurile de alimente care pot crea dependență în conformitate cu scala Yale. Printre acestea se numără alimentele cu niveluri ridicate de carbohidrați rafinați sau grăsimi adăugate, cum ar fi dulciurile și gustările sărate. Acestea sunt identificate ca fiind alimentele „cele mai implicate” ca indicatori comportamentali ai dependenței, cum ar fi aportul excesiv, pierderea controlului asupra consumului, pofta intensă și utilizarea continuă în ciuda consecințelor negative. Carbohidrații rafinați sau grăsimile au evocat „niveluri similare de dopamină extracelulară în striatum cerebral cu cele observate în cazul substanțelor care creează dependență, cum ar fi nicotina și alcoolul, au raportat cercetătorii.
Calitățile de dependență ale alimentelor ultraprocesate
Autorii studiului au declarat că alimentele ultraprocesate - alimente produse industrial care conțin ingrediente care nu sunt de obicei disponibile în bucătăriile casnice - reprezintă principala sursă de carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate în alimentația modernă.Combinația dintre acești carbohidrați și grăsimi rafinate pare să aibă un efect supraaditiv asupra sistemelor de recompensă ale creierului, au remarcat autorii studiului. Viteza cu care alimentele ultraprocesate livrează carbohidrați și grăsimi în intestin poate reflecta, de asemenea, potențialul lor de dependență. Medicamentele și căile de administrare care afectează mai rapid creierul au un potențial de dependență mai mare, a precizat echipa de cercetare.Acesta este motivul pentru care o țigară, care livrează rapid nicotina la creier, creează mai multă dependență decât un plasture de nicotină cu eliberare lentă.
Potrivit studiului, aditivii pot contribui, de asemenea, la potențialul de dependență al alimentelor ultraprocesate, multe dintre acestea având aditivi de aromă care cresc gusturile dulci și sărate. Printre aditivii meniți să îmbunătățească aroma se numără cei care se găsesc în țigări, zahăr, cacao, mentol și sare alcalină. Autorii au recunoscut că există încă întrebări fără răspuns. De asemenea, ei spun că ingredientele specifice găsite în țigări, cum ar fi tutunul, nu au fost găsite în alimente care ar putea crea dependență, iar carbohidrații și grăsimile rafinate nu acționează direct asupra sistemelor de recompensă, deși „par să activeze sistemele neuronale de recompensă la o magnitudine similară cu cea a nicotinei și a etanolului”.
Impactul asupra sănătății al alimentelor ultraprocesate
Dr. Sue Inonog, medic internist și medic primar pentru Harbor Health din Austin, Texas, a declarat pentru Medical News Today că studiul este un „apel la acțiune explicativă, având în vedere ratele alarmante și în creștere ale obezității în întreaga lume”
Inonog a remarcat că aceasta este de o importanță deosebită având în vedere discrepanțele în ceea ce privește ratele de obezitate în anumite grupuri etnice și/sau defavorizate, care nu au acces în aceeași măsură la alimente sănătoase.
„Alimentele ultraprocesate sunt principala sursă de carbohidrați și grăsimi rafinate din alimentația modern”, a spus Inonog. „Autorii descriu în continuare cercetările care notează impactul carbohidraților și grăsimilor rafinate asupra căilor cerebrale care sunt implicate în dependență. Este extrem de important să înțelegem cum și ce elemente ale alimentelor ultraprocesate au un impact asupra circuitelor noastre neuronale asemănător cu modul în care anumite substanțe/situații au un impact asupra căilor cerebrale care duc la tulburările legate de consumul de substanțe.”
Inonog a spus că a tratat persoane „care consumau frecvent alimente ultraprocesate, deoarece acestea erau adesea opțiunea cea mai accesibilă, cea mai ieftină și cea mai densă din punct de vedere caloric”.
„În timp ce îmi făceam griji cu privire la impactul alimentelor ultraprocesate asupra dezvoltării obezității și/sau a complicațiilor obezității, acum îmi fac griji și dacă, în plus, aceștia s-au plasat în mod neintenționat la un risc crescut de dependență alimentară”, a spus ea. „Dacă înțelegem ce elemente ne dăunează sănătății noastre, inclusiv rolul alimentelor ultraprocesate, atunci putem lucra prin canale cuprinzătoare pentru a aborda „vinovatul” din societatea noastră.”
Combinarea carbohidraților și a grăsimilor
Carlos Fragoso, un dietetician înregistrat cu un cabinet privat în New York, a declarat pentru Medical News Today că nu este o coincidență faptul că există puține alimente naturale sau minim procesate care să conțină atât carbohidrați, cât și grăsimi, dar alimentele ultraprocesate asociate cu dependența sunt bogate în ambele.
„Dintr-o perspectivă evoluționistă, este logic ca organismul nostru să râvnească la alimentele care au cantități uriașe de carbohidrați și grăsimi rafinate adăugate - înseamnă mai multă stocare de grăsime pentru supraviețuire cu mai puțin efort", a spus Fragoso. „Supraviețuirea este, la urma urmei, prioritatea principală a corpului nostru".
Fragoso a spus că firmele care produc aceste alimente știu ce fac. „Pentru aceste companii alimentare, cu cât alimentele creează mai multă dependență, cu atât mai mare este profitul", a spus Fragoso. „Companiile alimentare care produc aceste alimente ultraprocesate îi pun pe jar pe consumatori, încercând să nege că aceste alimente sunt altceva decât dependență. Comparația alimentelor ultraprocesate cu nicotina sau alcoolul nu este departe de realitate”, a spus el.
„Deși nicotina și alcoolul sunt substanțe chimice care creează dependență, conținutul ridicat de carbohidrați rafinați și grăsimi din alimentele ultraprocesate acționează ca substanțe chimice care creează dependență pentru corpul nostru."
Kelsey Costa, dietetician autorizat și consultant în nutriție pentru National Coalition on Healthcare, a precizat pentru Medical News Today că sunt necesare reforme politice cuprinzătoare pentru a face mai accesibile alternativele mai sănătoase.
„Factorii sociali, economici și structurali care contribuie la consumul omniprezent de alimente ultraprocesate și la potențialul lor de a crea dependență rămân provocări semnificative pentru sănătatea publică", a menționat Costa. „Prevalența tot mai mare a dependenței de alimentele ultraprocesate ridică, de asemenea, necesitatea ca aceasta să fie recunoscută oficial ca un diagnostic, stimulând cercetări suplimentare în ceea ce privește gestionarea sa clinică și conducând, eventual, la reclasificarea alimentelor ultraprocesate ca substanțe care creează dependență, ceea ce ar determina măsuri de reglementare mai stricte.”
Citește și: Ce se întâmplă dacă mergi la sală, dar nu mănânci sănătos
