Modul în care stresul afectează organismul diferă de la o persoană la alta. Unii oameni pot experimenta doar efecte psihologice din cauza stării de stres, în timp ce alții pot avea și simptome fizice, cum ar fi durerile de cap și arsurile la stomac.
Unele persoane pot fi, de asemenea, mai sensibile la efectele stresului asupra organismului și pot fi mai susceptibile la complicații. Învățarea recunoașterii simptomelor și explorarea strategiilor de reducere a stresului pot ajuta o persoană să gestioneze stresul și să reducă efectele acestuia asupra organismului.
Efectele stresului asupra organismului
Stresul poate afecta principalele sisteme din organism. Mai jos, analizăm efectele sale asupra diferitelor sisteme și simptomele identificabile pe care le poate produce:
Sistemul nervos central
Sistemul nervos central cuprinde creierul și măduva spinării. Efectele stresului asupra sistemului nervos central pot include:
- Dureri de cap
Stresul poate fi un factor declanșator al durerilor de cap de tensiune și al migrenelor la unele persoane. Aproximativ 70% dintre persoanele care se confruntă cu migrene raportează stresul ca fiind declanșatorul.
- Depresie
Mulți experți sugerează că stresul poate provoca depresie. Unii cercetători au propus termenul de depresie indusă de stres pentru a se referi la depresia care apare atunci când oamenii au un istoric de stres înainte de diagnosticul lor. Stresul continuu legat de muncă poate contribui la depresie.
- Insomnie
Hipotalamusul este una dintre structurile cheieSursa de încredere implicate în ciclul somn-veghe. În timpul experiențelor stresante, organismul activează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenale și sistemul nervos simpatic. Aceste sisteme eliberează hormoni care stimulează atenția și excitarea, cauzând probleme cu somnul.
Persoanele care se confruntă cu stresul pot dezvolta insomnie sau pot avea probleme de somn din ce în ce mai grave.
Sistemul imunitar
Stresul poate cauza scăderea funcției imunitare, dar cercetătorii nu sunt clari asupra mecanismului exactSursa responsabilă: Sursa de încredere. În momentele de stres acut, organismul se pregătește pentru posibilitatea unei leziuni sau a unei infecții prin activarea sistemului imunitar, care îl protejează de pericolele exterioare.
Dacă stresul devine persistent, eliberarea pe termen lung a factorilor imunitari, cum ar fi citokinele proinflamatorii, poate provoca inflamații cronice. Inflamația cronică este un factor de risc pentru boli precum ateroscleroza.
Sistemul digestiv
Stresul afectează interacțiunileSursa de încredere dintre creier și intestin. Unele dintre modificări pot afecta:
- mișcările musculare netede
- senzațiile intestinale profunde
- secreția de acid gastric
- permeabilitatea (ceea ce poate duce la sindromul intestinului permeabil, o afecțiune gastrointestinală propusă)
- reproducerea celulelor și fluxul sanguin în intestine
- microbiomul intestinal
Aceste modificări duc la sau exacerbează mai multe probleme digestive, inclusiv sindromul colonului iritabil, arsuri la stomac, ulcere și boli inflamatorii intestinale.
De asemenea, oamenii pot experimenta modificări ale apetitului atunci când se simt stresați.
Sistemul reproducător
Stresul poate afecta atât sistemul reproducător masculin, cât și pe cel feminin, putând duce la probleme cu libidoul, orgasmele și menținerea unei erecții.
Stresul poate afecta, de asemenea, producția de spermă și maturizarea spermatozoizilor. La femei, stresul din timpul sarcinii sau din perioada postnatală poate avea un impact semnificativ asupra sănătății. Persoanele care încearcă să conceapă un copil, pot avea dificultăți dacă unul sau ambii parteneri se confruntă cu un eveniment stresant.
Unele persoane pot experimenta modificări ale ciclului menstrual din cauza stresului. Perioadele se pot opri sau pot deveni neregulate, iar simptomele premenstruale pot deveni mai severe.
Sistemul musculo-scheletal
Cercetătorii au identificat o legătură între stresul de la locul de muncă și apariția durerii cronice. Munca monotonă și lipsa sprijinului social sunt posibili factori de risc pentru problemele musculo-scheletice, cum ar fi durerile lombare.
Studii în curs investighează posibilitatea existenței unei legături între stresul nelegat de muncă și durerile musculo-scheletice.
Sistemul cardiovascular
În timpul stresului acut, sistemul cardiovascular pregătește organismul pentru răspunsul de luptă sau de fugă. Aceste pregătiri implică o creștere a următoarelor:
- ritmul cardiac
- puterea de contracție a inimii
- eliberarea de epinefrină, norepinefrină și cortisol
- fluxul sanguin către principalele grupe musculare
Atunci când o persoană se confruntă cu stresul pe termen lung, aceste răspunsuri persistă și pot duce, de asemenea, la inflamație. Stresul cronic poate duce la hipertensiune arterială, atac de cord și accident vascular cerebral.
Înainte de a ajunge la menopauză, persoanele au riscuri cardiovasculare mai mici, deoarece estrogenul ajută la gestionarea stresului. După menopauză, când nivelul de estrogen scade, riscurile cardiovasculare legate de stres cresc.
Sistemul endocrin
Unii cercetători au sugerat că stresul poate reduce sensibilitatea la insulină. O creștere a hormonilor epinefrină și cortizol în timpul stresului afectează răspunsul organismului la insulină. Cortizolul poate duce, de asemenea, la creșterea acumulării de grăsime în abdomen.
Aceștia au remarcat, de asemenea, că efectele stresului ar putea fi diferite între persoanele cu o stare de sănătate bună și cele cu rezistență la insulină sau obezitate. Persoanele care trăiesc cu obezitate pot fi mai sensibile la efectele stresului asupra metabolismului.
Sistemul respirator
Unele persoane pot întâmpina dificultăți de respirație în timpul unui răspuns stresant. Dificultățile de respirație, cum ar fi scurtarea respirației și respirația rapidă, pot apărea în cazul stresului și al emoțiilor puternice.
Cercetătorii spun că, în timpul reacțiilor stresante, căile respiratorii dintre plămâni și nas se pot contracta și pot afecta respirația.
Atunci când o persoană are o stare de sănătate bună, aceste efecte nu sunt de obicei periculoase, dar pot afecta semnificativ persoanele cu probleme de respirație, cum ar fi astmul, emfizemul și bronșita cronică.
Rezultatele cercetărilor arată că copiii cu astm care se confruntă cu un eveniment stresant pot avea un risc mai mare de crize de astm.
Totuși, stresul nu provoacă în mod direct crize de astm. Experții menționează că stresul crește frecvența, durata și severitatea simptomelor prin creșterea amplorii răspunsului inflamator al organismului la iritanți, alergeni și agenți patogeni.
Complicațiile stresului cronic
Stresul cronic, sau pe termen lung, poate provoca scăderea masei cerebrale și a greutății. Aceste modificări structurale ale creierului pot duce la dificultăți de memorie, cognitive și de învățare.
Modificări în structura hipocampusului creierului pot apărea din cauza stresului cronic. Aceste modificări, împreună cu nivelurile crescute de cortizol, pot afecta modul în care neuronii comunică între ei.
Tratamente
Există multe strategii care îi ajută pe oameni să gestioneze stresul. Aceste strategii pot include comportamente care îmbunătățesc sănătatea fizică, cum ar fi exercițiile fizice și o nutriție adecvată. Unele tehnici se concentrează pe comportamente care sunt benefice pentru funcționarea emoțională.
Recent, practicile de mindfulness(conțtientizare), care au rădăcini în budism, au devenit foarte populare. Mindfulness presupune ca o persoană să își concentreze atenția asupra momentului prezent, să fie conștientă de gândurile sale trecătoare și să mențină o poziție de nejudecare.
Programele de reducere a stresului bazate pe mindfulness implică:
- meditație de respirație
- tehnici de scanare a corpului
- exerciții fizice ușoare, inspirate de yoga
Cercetătorii au studiat pe larg practicile de mindfulness și au arătat că acestea pot fi eficiente în îmbunătățirea gestionării stresului.
Unele persoane vor avea nevoie de tratament pentru unele dintre complicațiile fizice și emoționale ale stresului, cum ar fi depresia, insomnia și arsurile la stomac.
Atunci când stresul duce la boală, oamenii trebuie, de asemenea, să își gestioneze stresul pentru a preveni înrăutățirea sau revenirea problemelor de sănătate în viitor.
Când este necesar să consultați un medic
Oamenii ar trebui să consulte un medic atunci când observă complicații ale stresului, cum ar fi arsuri la stomac, probleme digestive și nereguli menstruale. Deși unii oameni pot observa efectele fizice ale stresului, alții pot dezvolta efecte emoționale sau psihologice, inclusiv depresie și insomnie.
Efectele psihologice pot necesita medicație sau psihoterapie. Medicii pot oferi sfaturi privind consilierea și mecanismele de adaptare.
În unele situații, oamenii pot avea nevoie de tratament pentru efectele fizice ale stresului, cum ar fi durerile de cap cronice și problemele digestive.
În timpul stresului acut, organismul răspunde pentru a se proteja de pericole precum rănile și infecțiile. Atunci când factorii de stres devin excesivi sau cronici, răspunsul organismului poate duce la efecte negative și boli. Stresul poate afecta mai multe sisteme corporale.
O serie de remedii, inclusiv practica de conștientizare, exercițiile fizice și alimentația adecvată, pot ajuta oamenii să facă față stresului. Unele persoane pot avea nevoie de tratamente medicale pentru a gestiona simptomele fizice sau psihologice și bolile rezultate din stres.
